Tânăra care gătește sute de porții de mâncare pentru copii și bătrâni. Ce a împins-o să facă un asemenea gest
Într-o bucătărie de doar 10 metri pătrați, cu un aragaz mic și oale grele, Grațiela Roșu, o tânără de 29 de ani din Iași, gătește de dimineața până seara sute de porții de mâncare pentru copiii și bătrânii din medii defavorizate. Povestea ei este o lecție de compasiune, iar visul său este să ridice o cantină socială, unde nimeni să nu mai adoarmă flămând.
Totul se întâmplă într-un mic cartier din Iași, într-o casă modestă de unde tot timpul iese miros de mâncare. Ciorbă fierbinte, sarmale și prăjituri pregătite pentru copiii și bătrânii din mediile defavorizate. Din bucătăria Grațielei Roșu pleacă zilnic hrană pentru zeci, uneori sute de oameni aflați în suferință: copii care nu au ce mânca, bătrâni singuri, familii care trăiesc la limita sărăciei.
Cum a ajuns Grațiela să gătească zilnic
Tânăra nu este angajata vreunui ONG, nu are sponsori constanți, nici vreun proiect finanțat, are doar o inimă mare care nu știe să spună „nu”. Face asta de aproape opt ani, iar misiunea ei a pornit dintr-o tragedie personală: pierderea partenerului de viață, în 2017. Își amintește și acum momentul care i-a schimbat radical direcția destinului.
„Drumul meu în slujba oamenilor a început cu mulți ani în urmă, în 2017, atunci când partenerul meu de viață și-a pierdut lupta cu viața în străinătate. Provenea dintr-o familie foarte săracă, iar repatrierea părea imposibilă. Ultima lui dorință a fost să fie înmormântat creștinește în țară. Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a-i împlini dorința, iar cu ajutorul oamenilor din străinătate și al celor din grupul «Ești din Iași dacă…», am reușit. Atunci am înțeles ce înseamnă puterea comunității și bunătatea”, povestește Grațiela Roșu.
De atunci viața ei a devenit despre ceilalți. Despre oameni pe care nu îi cunoaște, dar pe care îi simte ca pe o familie. Un alt moment care i-a schimbat cursul vieții a venit atunci când a întâlnit un copil flămând.
„Un alt moment care mi-a schimbat viața a fost atunci când un copil m-a rugat să îi dau ceva de mâncare pentru că nu mai mâncase de două zile. În acel moment am înțeles cât de importantă este hrana pentru cei aflați în suferință. Așa a început misiunea mea cu gătitul”, își amintește Grațiela Roșu.
„O zi pentru mine înseamnă copil, muncă și casă. La amiază plec să fac cumpărăturile pentru mâncarea lor, iar seara târziu gătesc. Sunt zile în care obosesc, dar când văd bucuria din ochii lor uit de tot. Mulți sunt în drum, așteptând să vadă dacă vin, și încerc întotdeauna să ajung, chiar dacă nici drumul nu ne ajută. Ei sunt mulți și nevoile sunt mari. Sunt foarte mulți oameni care depind de masa gătită. Într-o bucătărie mică reușesc să pregătesc chiar și peste 900 de porții de mâncare, însă mașina nu mă ajută la transport. Aș putea găti mai mult, dar spațiul și mașina sunt o limită mare”, explică Grațiela Roșu.
Meniul preferat al celor pe care îi ajută nu este sofisticat, dar este făcut cu suflet. Însă greutățile sunt presărate la fiecare pas.
„Cea mai cerută mâncare este ciorba de perișoare, le place enorm. Le mai pregătesc sarmale, ardei umpluți, șnițele, iar dacă am tot ce trebuie, fac și prăjituri. Cea mai mare provocare este aragazul mic și oalele foarte mari. De multe ori, nu încap două pe foc, iar uneori trebuie să ridic singură o oală de 40-50 kg”, adaugă Grațiela Roșu.
Recomandările autorului: