Tradiții și obiceiuri de Bobotează la români. De ce se dă Agheasma Mare în această zi de Sărbătoare

Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin-ortodox, marcând Botezul Domnului în apele Iordanului. Pentru români, această sărbătoare are o semnificație profundă, îmbinând credința creștină cu tradiții și obiceiuri populare transmise din generație în generație. Boboteaza este considerată o zi a purificării, a binecuvântării și a reînnoirii spirituale, iar Agheasma Mare ocupă un loc central în toate ritualurile acestei zile.

În tradiția ortodoxă, Agheasma Mare este apa sfințită printr-o rânduială specială, diferită de cea a agheasmei obișnuite. Slujba Sfințirii Mari a apei se săvârșește doar de două ori pe an: în ajunul Bobotezei și în ziua de 6 ianuarie. Această rânduială amintește de momentul în care Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul, iar prin coborârea Duhului Sfânt, apele au fost sfințite.

Din acest motiv, Agheasma Mare este considerată un simbol al curățirii de păcate, al protecției divine și al vindecării sufletești și trupești.

Agheasma Mare nu se strică niciodată

Românii cred că Agheasma Mare are puteri deosebite și nu se strică niciodată. De aceea, este păstrată cu grijă în case și este folosită pe tot parcursul anului, în momente de boală, de încercare sau la începutul unor evenimente importante. În ziua de Bobotează, credincioșii o beau pe nemâncate, timp de mai multe zile, ca semn de binecuvântare și întărire a credinței.

Boboteaza este însoțită și de numeroase obiceiuri populare. În ajun, preoții merg cu „Iordanul” sau cu „Botezul” din casă în casă, sfințind locuințele și gospodăriile. Acest obicei simbolizează alungarea răului și aducerea păcii și belșugului în casele oamenilor. În multe sate, oamenii pregătesc mesele încă din ajun, respectând tradiții vechi și primind preotul cu respect și bucurie.

Vremea din această și anul agricol

Un alt obicei cunoscut este aruncarea crucii în apă, fie că este vorba de un râu, un lac sau mare. Tinerii se aruncă în apa rece pentru a recupera crucea, iar cel care reușește este considerat binecuvântat și norocos tot anul. Acest ritual simbolizează curajul, credința și purificarea, fiind unul dintre cele mai spectaculoase momente ale sărbătorii.

În credința populară, Boboteaza este și o zi în care natura „vorbește”. Se spune că în noaptea de Bobotează cerurile se deschid, iar oamenii pot primi semne sau răspunsuri la rugăciuni. De asemenea, vremea din această zi este considerată un indicator pentru anul agricol ce urmează.

Prin tradițiile și obiceiurile sale, Boboteaza rămâne o sărbătoare de suflet pentru români, o zi în care credința, comunitatea și legătura cu valorile strămoșești se împletesc, iar Agheasma Mare devine simbolul binecuvântării și al speranței pentru întregul an.

Recomandarea autorului: Patriarhul Daniel va săvârși Sfințirea Mare a Apei. Care este programul liturgic al sărbătorii Botezului Domnului