Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității

Scăderea ratei natalității și marea inversare demografică au devenit printre principalele obstacole economice și sociale ale acestui secol. Scăderea aproape coordonată la nivel global a numărului de nașteri reduce creșterea potențială a economiei globale, pe lângă faptul că generează alte daune economice dificil de cuantificat. De exemplu, mai puține nașteri reduc probabilitatea unor descoperiri și progrese inovatoare (cu excepția cazului în care inteligența artificială începe să o facă pentru noi).

FOTO – Caracter ilustrativ

Din punct de vedere probabilistic, este posibil ca un alt Albert Einstein să apară, dacă se nasc mai mulți copii. Prin urmare, guvernele și cercetătorii încearcă să-și dea seama ce se află în spatele acestui colaps global aproape coordonat al ratei natalității, iar găsirea cauzei ar putea ajuta în căutarea unei soluții care, până acum, le-a scăpat.

TENSIUNI Donald Trump reia amenințările la adresa Teheranului: „Iranul știe ce se va întâmpla în curând”

20:49

ȘTIINȚĂ De ce dispar navele și avioanele în Triunghiul Bermudelor? Descoperirea care ar putea explica un vechi mister

20:37

Un nou studiu pare să ofere un răspuns oarecum inovator (probabil precis, dar nu infailibil; scăderea ratei natalității pare a fi un fenomen multifactorial): utilizarea pe scară largă a smartphone-urilor și a rețelelor sociale este din ce în ce mai mult legată de scăderea globală a ratei natalității.

Fenomenul este acum practic universal. După cum explică Financial Times (FT) într-un raport amplu, peste două treimi din cele 195 de țări ale lumii au o rată a fertilității sub nivelul de înlocuire a populațiilor de 2,1 copii/femeie. În 66 de țări, cifra este deja „mai aproape de unu decât de doi”.

Chiar și economiile emergente precum Mexic, Brazilia, Iranul și Sri Lanka au scăzut sub nivelul SUA. Mai mult, problema se accelerează mult mai rapid decât se anticipase. În urmă cu doar cinci ani, Națiunile Unite estimau că o țară precum Coreea de Sud va avea 350.000 de nașteri în 2023, dar cifra reală a fost de doar 230.000. Ziarul britanic concluzionează că lumea îmbătrânește „mai repede și în mai multe locuri decât se aștepta”.

Raportul subliniază, de asemenea, că această transformare amenință să redefinească economia globală. Îmbătrânirea reduce populația activă, slăbește creșterea potențială (care depinde parțial de disponibilitatea forței de muncă) și crește povara cheltuielilor pentru pensii și îngrijire pe termen lung, ceea ce duce la cheltuieli mai mici pentru inițiativele pro-creștere.

Jesús Fernández-Villaverde, profesor de economie la Universitatea din Pennsylvania, a declarat pentru sursa citată că „scăderea fertilității este problema definitorie a timpului nostru” și susține că „totul restul urmează”. Publicația britanică mai subliniază faptul c=că o mare parte din stagnarea Japoniei din anii 1990 poate fi atribuită reducerii populației active.

Dar poate cel mai inovator aspect al analizei este că problema nu mai constă atât în ​​cuplurile care au mai puțini copii, ci mai degrabă în faptul că există tot mai puține cupluri. Un studiu realizat de demograful Stephen Shaw, citat de FT, dezvăluie că în multe țări dezvoltate numărul de copii rămâne stabil sau chiar crește ușor.

Ceea ce scade vertiginos este procentul de femei care au, de fapt, copii. Formarea cuplurilor și a familiilor este în scădere, în special în rândul persoanelor cu venituri mai mici și cu un nivel de educație mai scăzut, în timp ce absolvenții de facultate fac față mai bine acestei tendințe.

Locuința contează și ea

Locuințele rămân o parte semnificativă a acestei ecuații din secolul al XXI-lea. Raportul ziarului britanic estimează că până la jumătate din scăderea ratei natalității în țări precum SUA și Marea Britanie, începând cu anii 1990, poate fi explicată prin scăderea numărului de proprietari de locuințe și prin creșterea numărului de tineri care încă locuiesc cu părinții lor.

Fără o locuință stabilă, alte angajamente pe termen lung, cum ar fi întemeierea unei familii, sunt amânate sau pur și simplu dispar. Cu toate acestea, raportul FT subliniază că această explicație nu mai este suficientă pentru a înțelege prăbușirea recentă și simultană din țări cu contexte economice foarte diferite.

Aici intervin telefoanele mobile. Nathan Hudson și Hernan Moscoso-Boedo, cercetătorii la Universitatea din Cincinnati, au descoperit că zonele din SUA și Marea Britanie unde 4G a ajuns prima dată au fost, de asemenea, primele și cel mai intens afectate de scăderea numărului de nașteri. Conform cercetărilor lor, smartphone-urile au schimbat radical modul în care tinerii își petrec timpul, reducând socializarea față în față și împiedicând formarea unor relații stabile, încurajând în același timp crearea unor relații ocazionale. Dar modele similare au fost observate ulterior în țări diverse precum Franța, Polonia, Mexic, Maroc, Indonezia, Ghana și Senegal.

În SUA, Marea Britanie și Australia, ratele natalității în rândul tinerilor au început să scadă vertiginos în jurul anului 2007, exact când smartphone-urile au luat avânt. În Mexic și Indonezia, acest lucru s-a întâmplat în jurul anului 2012, iar în Iran, Egipt și Senegal… trei ani mai târziu. FT subliniază că, ajustând tendințele anterioare, apare „un model unificat”. Stat după stat, ratele natalității scad brusc în urma adoptării în masă a smartphone-urilor. Și cu cât grupa de vârstă este mai tânără, cu atât declinul este mai pronunțat.

Profesoara de economie Melissa Kearney consideră „foarte plauzibil” faptul că mediul digital modern a avut efecte profunde asupra relațiilor romantice. Demograful Lyman Stone explică pentru FT că găsirea unui partener necesită „filtrarea printr-o mulțime de oameni” și că, dacă oamenii socializează mai puțin în lumea reală, le ia mult mai mult timp să găsească o relație stabilă.

Impactul rețelelor de socializare

Stone adaugă, de asemenea, un alt fenomen care este esențial pentru explicarea acestei situații curioase. Rețelele de socializare modifică așteptările despre cum ar trebui să fie un partener și ce constituie o viață dezirabilă. Această modificare, indiferent dacă este pozitivă sau negativă, duce la respingere directă în rândul multor tineri care simt că partenerul lor nu se ridică la înălțimea a ceea ce le-au „promis” rețelele de socializare.

Alți cercetători indică efecte și mai profunde. Demografa finlandeză Anna Rotkirch observă că utilizarea intensivă a rețelelor de socializare este asociată cu probleme sexuale mai mari în rândul tinerilor și cu dificultăți mai mari în stabilirea unor relații de durată.

La rândul său, Alice Evans – profesoară la Universitatea Stanford – vorbește despre un „salt cultural”, explicând cum Instagram și TikTok schimbă aspirațiile a milioane de tinere din societățile tradiționale mult mai repede decât se pot adapta bărbații.

Astfel, criza natalității nu pare a fi doar o problemă economică, ci și un fenomen de izolare socială, singurătate și transformare culturală determinată de tehnologie. Și aici se află probabil o parte din soluția complexă la o problemă care nu pare a fi doar o problemă economică, ci și una culturală și pare a fi inerent legată de progresul tehnologic al societății.

Soluția s-ar putea să nu constea doar în ajutorul public, mai multe creșe sau bonusuri pentru bebeluși, ci în ceva mult mai dificil de abordat politic: schimbarea obiceiurilor noastre digitale. Provocarea de bază nu mai este pur și simplu să avem mai puțini copii, ci „a reuni o generație fracturată, izolată și frustrată”, notează eleconomista.es.

Autorul mai recomandă:

Bolojan promite că românii vor face mai mulți copii: „Cu cât vom reuși să avem servicii mai bune și oportunități pentru tinerii, numărul celor care rămân în țară crește și crește rata natalității”

Ce măsuri iau ungurii și polonezii pentru mamele tinere și pentru a crește natalitatea. Bucureștiul, inert la sângerarea demografică

Analiză Financial Times | Bomba cu ceas din Europa: sistemul de pensii a devenit „călcâiul lui Ahile” în fața noilor amenințări. Ce soluții caută marile state europene pentru protejarea populației într-o lume dominată de război și instabilitate economică

Statul în care marile corporații își încurajează angajații să aibă copii. Aceștia pot primi un bonus de 75.000 de dolari

Populația Austriei crește datorită imigrației. Mai bine de un sfert dintre cetățeni sunt originari din alte țări

Bolojan anunță că vrea să crească natalitatea, dar taie indemnizațiile mamelor și speranțele tinerilor de a-și lua casă. Ungaria și Polonia au o politică reală de încurajare a natalității: credite nerambursabile și tăieri de taxe pentru familii cu copii