Un fost ministru de Finanțe răstoarnă teoriile intervențiilor BNR pentru a “ține cursul”: “Euro ar fi fost sub 3 lei”
Fostul premier, Florin Cîțu, lansează un nou avertisment privind situația economiei și susține că inflația ridicată avantajează Guvernul prin efectul pe care îl are asupra valorii nominale a PIB.
Fostul ministru de Finanțe critică politica BNR, spunând că instituția ”prin inacțiune, o acomodează”. Totodată, Cîțu consideră că inflația este mai mare decât cea estimată inițial.
”Guvernul are nevoie de inflație. Iar BNR, prin inacțiune, o acomodează. Bugetul pentru 2026 a fost construit cu o creștere economică reală de 1%. CNP (n.r. Comisia Națională de Strategie și Prognoză) a redus prognoza la doar 0,1% — și este singura instituție care mai vede creștere. Partea interesantă: în același timp, CNP a majorat valoarea PIB-ului nominal. Cum poate scădea creșterea reală, dar crește PIB-ul nominal? Simplu: printr-o inflație mai mare decât cea estimată inițial. Un PIB nominal umflat reduce automat deficitul și datoria publică exprimate ca procent din PIB. Inflația ascunde astfel eșecul fiscal”, a scris Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.
Florin Cîțu: Următoarea mișcare a BNR va fi o majorare a dobânzii
În opinia fostului premier, creșterea dobânzilor pe piețele internaționale și presiunile de pe piața monetară internă ar putea obliga banca centrală să înăsprească politica monetară.
”Numai că realitatea strică mereu planurile funcționarilor. Creșterea dobânzilor la nivel global pune BNR în dificultate, iar dobânzile de pe piața monetară au început deja să urce. Așa cum spun de câteva luni, următoarea mișcare a BNR va fi, cel mai probabil, o majorare a dobânzii, nu o reducere. Pentru că nu a majorat-o la momentul potrivit, va fi obligată să o facă într-o economie deja în recesiune.
Iar pentru ”specialiști”: ce se întâmplă cu moneda unei țări cu deficit mare, inflație ridicată și o bancă centrală obligată tardiv să înăsprească politica monetară? Place your bets”, a mai zis Cîțu.
Fostul ministru de Finanțe critică totodată modul în care este prezentată public deprecierea leului și susține că BNR ar fi intervenit în trecut și pentru a împiedica o apreciere prea puternică a monedei naționale, prin cumpărări de valută.
”P.S. Este fascinant cum românii sunt bombardați cu știri alarmiste despre „deprecierea leului”, dar nimeni nu le spune că BNR a intervenit ani la rând și în sens invers: a cumpărat valută și a împiedicat aprecierea leului. Fără aceste intervenții, cursul ar fi fost astăzi semnificativ mai mic. Sub 3 lei pe euro? Foarte probabil”, a încheiat Florin Cîțu.