USR începe anul cu un scandal. Robert Schwartz e supărat pe televiziunea publică: „Cum s-or simți cetăţenii români aparținând minorităților etnice”
În timp ce liderul USR, Dominic Fritz, se bucură de faptul că a devenit cetăţean român cu acte în regulă şi nu mai reprezintă o minoritate, preşedintele Radiodifuziunii Române, din acelaşi partid, deschide anul cu un scandal legat de logo-ul folosit de televiziunea publică şi care, în opinia sa, nu i-ar ciprinde pe toţi aceia care vieţuiesc în România.
Chiar în prima zi a lui 2026, preşedintele Radiodifuziunii Române aşează la stâlpul infamiei televiziunea publică pe motiv că aceasta ar avea ca logo formula ”Televiziunea românilor”.
Indignat de aceste aspecte, şeful Radioului public înfierează, printr-un text publicat pe pagina sa de facebook, formula utilizată care ar leza sentimentele minorităţilor care vieţuiesc în România.
Sintagma utilizată de TVR, ”Televiziunea românilor”, nu este altceva decât un mod de a marca împlinirea a 70 de ani de la prima emisie.
”Salutare și un An Nou cu sănătate și mult bine! M-am bucurat să savurez Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, la TVR, alături de un mic public internațional. Mare ne-a fost mirarea să constatăm că la 70 de ani de la primele emisiuni (pe prima crainică de știri, Cleo Stieber, am avut onoarea s-o cunosc în anii 1990 la Köln), TVR se percepe ca „Televiziunea românilor” – un insert nou, în colțul din dreapta sus, în completarea logo-ului.
Ne-am întrebat cum s-or simți cetățenii români aparținând minorităților etnice din România, dar și expații care muncesc, trăiesc și plătesc impozite din care se finanțează media publice din România.
I-am întrebat, într-un prim mic demers jurnalistic, pe cei din grupul nostru de telespectatori. Răspunsul unanim: un “no go” absolut. “Televiziunea Română” nu e destul de clar?
BBC, ARD, ZDF, TF, TVE și alte televiziuni publice evită formulări “identitare”, tocmai pentru a nu crea o excludere simbolică. Accentul cade pe serviciul public, neutralitate și pluralism, nu pe identitate etnică. Eu percep media publice într-o democrație ca instituții pentru toți rezidenții, inclusiv minorități, imigranți, diaspora. Urmărind programele diverse ale canalelor TVR, tocmai asta se întâmplă. De ce ar fi nevoie acum, la 70 de ani de la înființare, de o “rebranduire”? M-aș bucura să putem dezbate acest subiect în mod civilizat. Mulțumesc”, a scris Schwartz, pe facebook.
RECOMANDAREA AUTORULUI: