VIDEO | Rareș Bogdan, despre renegocierea PNRR: „Pentru securitatea alimentară și o previzibilă criză, dorim să mutăm niște bani pe zona de irigații. Venim cu investiții suplimentare în zona energiei verzi și a extracției de gaze”

Publicat: 04 06. 2022, 00:23
Actualizat: 04 06. 2022, 02:28

This browser does not support the video element.

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a vorbit, vineri, la Digi24, despre decizia liderilor coaliției de guvernare de a cere Comisiei Europene renegocierea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Europarlamentarul a precizat că este vorba despre introducerea proiectului național de irigații, în contextul crizei alimentare generate de războiul din Ucraina.

„Încercăm o reașezare a PNRR, atât pe granturi – pe cele 14,6 miliarde, cât și pe împrumuturile cu termen de grație – pe cei 15 miliarde, iar reașezarea înseamnă o reconfigurare pe unele zone care ne sunt permise, pentru că, după cum știți, agresiunea rusă în Ucraina a dus la câteva situații noi pentru cele 27 de state din Uniunea Europeană. 23% din totalul grânelor folosite în industria alimentară de pe teritoriul Uniunii Europene veneau din Ucraina. Nu vom avea probleme în această toamnă cu cerealele – pentru că au fost semănate deja culturile – dar, cu siguranță, Europa va avea probleme serioase începând cu iarna-primăvara anului viitor. De asemenea, peste 50% din totalul uleiului de floarea-soarelui de pe teritoriul european venea din Ucraina”, a declarat Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan a afirmat că PNL vrea să introducă în proiectul european și irigația, ansamblul prin care se sporesc recoltele agricole, din cauza pericolului declanșării unei crize alimentare la nivel mondial, pe fondul războiului din Ucraina.

„Pentru securitatea alimentară și o previzibilă criză alimentară la nivel mondial, Comisia permite anumite discuții legate strict de partea de agricultură, iar pe această zonă, noi dorim, practic, să mutăm niște bani pe zona de irigații, care nu a fost prinsă în PNRR. După cum știți, nu a fost atât o chestiune greșită din punct de vedere al abordării, ci din punct de vedere a scrierii proiectului, pentru că acest proiect care privește irigațiile nu ține strict de stropirea cu apă sau de alimentarea cu apă a plantei, ci ține și de unde iei apa. Dacă desalinizezi apă, ai un avantaj, dacă folosești ape reziduale și le reintroduci în circuit agricol, ai un avantaj, dacă dai exemple privitoare la apele curgătoare și modul judicios în care folosești ape curgătoare – pentru că la nivel european se consideră că până în 2050 va scădea foarte mult debitul de apă curgătoare cu 15-20% și atunci sigur că Europa este foarte atentă la acest lucru”, a afirmat Rareș Bogdan.

De asemenea, europarlamentarul a precizat că noi modificări ar putea să apară și în cazul exploatării de gaze și energie verde, dorindu-se obținerea unor fonduri mai mari în contextul independenței energetice.

„De asemenea, tot datorită contextului regional generat de agresiunea rusă în Ucraina, avem o altă chestiune legată de independența energetică. Pe energie și, în special, energie verde – chiar dacă condiționalitățile nu mai sunt atât de dure ca în vechea construcție a Green Deal-ului, care permitea o anumită translație spre energie verde a Europei și a industriei europene – astăzi, Comisia este ceva mai laxă și permite inclusiv reintroducerea cărbunelui pentru centralele termo, a permis și Italiei, permite țărilor care vor să se întoarcă la cărbune din cauza dependenței de Rusia. Regândim și acest capitol și venim cu o zonă de investiții suplimentare în zona energiei verzi, dar și a extracției de gaze de la mare adâncime”, a precizat Rareș Bogdan.