Mircea Olteanu
01.05.2019
Alegeri Europarlamentare 2019

Alegerile din 26 mai 2019, un test pentru ideea de armată europeană

Alegerile din 26 mai 2019, un test pentru ideea de armată europeană
Alegerile europarlamentare din luna mai, care se conturează drept o confruntare crucială între politicienii europeni eurofili și cei eurosceptici, vor oferi o serie de semnale importante privind viitorul Uniunii Europene pe scena internațională, inclusiv în planul securității.

Ideea de armată europeană nu este una nouă, ci este un subiect care o dată la câțiva ani generează discuții intense în rândul politicienilor din Europa, opozanții temându-se că proiectul ar putea submina unitatea Alianței Nord-Atlantice (NATO) și ar eroda suveranitatea țărilor membre.

Pe de altă parte, susținătorii ideii afirmă că, în contextul ascensiunii Chinei, revigorării Rusiei și volatilității președintelui SUA, Donald Trump, privind respectarea angajamentelor de securitate, Europa trebuie să-și poată garanta de una singură propria securitate, adăugând însă că noua structură nu reprezintă o alternativă la Alianța Nord-Atlantică, dominată de Statele Unite.

În aceste condiții, în ultimii ani, liderii UE au venit cu o serie de inițiative pentru intensificarea cooperării europene în domeniul securității, cele mai semnificative fiind PESCO și Fondul European de Apărare.

Aprobat în decembrie 2017, Planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO) are obiectivul integrării comandamentelor, entităților din industria militară și structurilor operaționale a 25 de state membre ale Uniunii Europene. La proiectul PESCO participă toate statele UE, cu excepția Danemarcei, Maltei și Marii Britanii.

Comisia Europeană susține că Fondul European de Apărare, creat în 2017, „ar putea genera, în sectorul dezvoltării capacităților de apărare, investiții totale de 5 miliarde de euro pe an după 2020”.

Președintele francez Emmanuel Macron, care a catalogat inițiativa PESCO drept „un progres concret”, susține însă că soluția evidentă la dilemele Europei în planul securității ar fi înființarea unui „adevărate armate europene”, ca parte a ideii sale a unei „Europe care protejează” (L”Europe qui protège).

„Nu vom putea apăra europenii dacă nu decidem să avem o adevărată armată europeană. În fața Rusiei, care este la frontierele noastre și care arată că poate fi amenințătoare, trebuie să avem o Europă care să se poată apăra mai mult de una singură, fără a depinde doar de Statele Unite”, a afirmat Macron în noiembrie 2018, fără a prezenta mai multe detalii despre proiect.

Câteva zile mai târziu, cancelarul german Angela Merkel a transmis că susține înființarea unei armate comune a Uniunii Europene, afirmând că aceasta va fi un instrument „complementar cu NATO”, nu direcționat „împotriva NATO”.

Subiectul a fost reluat cu ocazia semnării Tratatului franco-german de la Aachen, în ianuarie 2019, atunci când Macron și Merkel au pledat din nou pentru crearea unei armate europene.

„Se afirmă puteri autoritariste. Să construim o armată europeană reală pentru a ne putea apăra și pentru a avea o politică externă reală”, a afirmat liderul francez cu ocazia semnării acordului.

Tratatul de la Aachen prevede intensificarea cooperării franco-germane în materie de securitate prin „aprofundarea cooperării în materie de politică externă, internă și în privința apărării”.

La nivelul diplomatic, Berlinul și Parisul vor face eforturi pentru admiterea Germaniei ca membru permanent în Consiliul de Securitate ONU.

Totuși, în contextul ascensiunii euroscepticilor și naționaliștilor în întreaga Europă, în special în Italia și Polonia, este de așteptat ca ideea unei armate europene să se lovească de o opoziție acerbă.

Împotriva ideii de armată europeană s-au poziționat o serie de lideri eurosceptici, precum Jörg Meuthen, principalul candidat la europarlamentare al Alianței pentru Germania (AfD, extremă-dreapta); Marine Le Pen, contracandidata lui Macron la alegerile prezidențiale din 2017; ori vicepremierul italian Matteo Salvini, care militează pentru formarea unei alianțe paneuropene a populiștilor.

„Moneda comună nu funcționează, această Uniune nu-și poate proteja granițele, ce este de spus despre armata comună. Nu vom vota niciodată această opțiune”, afirma Salvini în 2016, cu prilejul unei vizite la Moscova.

La rândul său, Meuthen a afirmat recent că partidele de drept trebuie să se opună „unei armate comune, unei piețe comune a muncii sau unui salariu minim comun”.

Viziunea unei armate comune europene este departe de a fi una concretă, însă pare să rezoneze puternic cu votanții din majoritatea țărilor UE.

Un sondaj realizat de Odoxa, în martie 2019, a evidențiat ca 75% din francezii sunt în favoarea unei politici comune de securitate și apărare la nivel european, iar 62% susțin crearea unei armate comune a statelor membre UE.

Cel mai recent studiu pe această temă la nivel european, un sondaj Eurobarometru realizat în 2017, a arătat că 55% din cetățenii UE erau în favoarea creării unei armate europene. Cei mai favorabili erau olandezii și belgienii, cu 74%. Sprijinul pentru crearea unei armate europene era de 65% în România, la egalitate cu Franța.

În doar șase țări UE (Austria, Irlanda, Finlanda, Malta, Suedia și Marea Britanie) numărul celor care se opuneau armatei europene depășea pe cel al susținătorilor.

Nu este încă clar dacă proiectul unei armate europene înseamnă că noua structură va evolua spre o veritabilă armată tradițională, ori va fi doar o platformă de cooperare între forțele armate europene, însă sprijinul popular va fi un factor ce poate modela decisiv dezvoltarea acestei idei controversate.

 

Inchide