Polițiștii bucureșteni au înregistrat, în cursul zilei de sâmbătă, zece posibile ilegalități legate de procesul electoral, dintre care șapte se referă la continuarea propagandei electorale. Totodată, duminică dimineață, efectivele MAI care au asigurat protecția secțiilor de vot pe parcursul nopții, le-au predat președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu sigiliile intacte.
„În preziua alegerilor și pe parcursul nopții, structurile MAI au fost sesizate cu privire la 10 posibile fapte nelegale în legătură cu procesul electoral, dintre care 7 sesizări au fost despre continuarea propagandei electorale” a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), comisarul șef Monica Dajbog.
Oficialul MAI a precizat că principalele misiuni ale structurilor MAI în contextul alegerilor sunt: menținerea ordinii publice, cu accent pe asigurarea măsurilor de ordine publică în zona secțiilor de votare, investigarea sesizărilor privind posibile incidente legate de procesul de vot, precum și asigurarea securității transporturilor dosarelor, a proceselor-verbale cu rezultatele votării.
Efectivele MAI nu vor intra în contact cu aceste documente, care vor fi transportate cu mașini ce nu aparțin MAI.
Președinții birourilor electorale ale secțiilor de vot sunt obligați să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții, având atribuții și în afara secțiilor, până la o distanță de 500 de metri.
Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi constituie contravenție.
Constituie, de asemenea, contravenție sfătuirea alegătorilor la sediul secțiilor de votare sau în perimetrul de 500 de metri să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.
Conform legii, comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare este interzisă. De asemenea, că este interzisă fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot.
Preşedintele biroului electoral poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Alegătorii români își pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ teritorială de domiciliu sau de reședință, numai pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
• cartea de identitate model 1997, cartea de identitate simplă;
• cartea electronică de identitate;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate;
• paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic;
• paşaportul de serviciu;
• paşaportul de serviciu electronic;
• și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.
Cetățenii români care votează cu cartea electronică de identitate, nu trebuie să facă dovada domiciliului sau a reședinței.
Astfel, alegătorii care au carte electronică de identitate nu trebuie decât să prezinte documentul operatorului de calculator al biroului electoral al secției de votare pentru scanare și verificare prin intermediul Sistemului Informatic de Prevenire a Votului Ilegal, la fel cum ar fi făcut cu vechiul tip de act de identitate, iar adresa de domiciliu sau de reședință se va afișa automat.
O altă precizare importantă este că după exercitarea dreptului de vot pe cartea electronică de identitate nu se aplică timbrul autocolant cu mențiunea „votat”.