Madalina Prundea
10.02.2020
Coronavirus

Purtătorul de cuvânt al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, Cătălin Apostolescu, la Gândul LIVE: Coronavirusul va ajunge în România. Mai târziu, dar va ajunge

Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a declarat astăyi, la Gândul LIVE, că noul coronavirus va ajunge cu siguranță în România, iar misiunea autorităților este să întârzie cât mai mult apariția lui în țară. Totuși, atrage atenția specialistul, din punct de vedere al severității, gripa este mult mai periculoasă.

„Am aflat cu surprindere, începând de acum o lună, cât de mulți români umblă în China, nu-mi închipuiam că sunt atât de mulți, turiști, studenți, oameni de afaceri. Prin urmare vor începe să vină înapoi în țară. Procuparea în acest moment epidemic a autoritătăților din România este să împiedicăm sau mai corect sus să întârziem pe cât posibil apariția coronavirusului în România. Pentru că el va ajunge. Va ajunge mai târziu decât în alte părți, dar va ajunge”, a declarat Cătălin Apostolescu, invitatul Emmei Zeicescu la Gândul Live.

Specialistul a detaliat misiunea autorităților române în contextul epidemiei cu noul coronavirus, de la identificarea tuturor persoanelor care vin din China, testarea lor și, în funcție de contextul epidemiogic, plasarea lor în carantină sau izolarea la domiciliu.

„Noi triem toate persoanele care vin din zona vulnerabilă, nu ateptăm să fie simtomatici sau nu. Plus că nu sunt simptome specifice. Coronavirsurile toate fac parte toate din virusurile guturaiului. Prin urmare nu cred există un om în țara, să nu ne fi curs nasul, care să nufi strănutat, care să nu fi făcut un 37,7, pe care să nu-l fi durut puțn în gât, astea snt simptomele coronavirsulului și de aici rezidă și mare greutate în a diagnostica un astfel de pacient. Din fericire doar o proporție foate mică din cei infecțați ajung să facă forme severe de boală, inclusiv cele mortale”, a declarat Cătălin Apostolescu.

Poreclă nouă: „Virusul matematic”

Noul cornavirus a prmit în ultima săptămână o nouă poreclă, spune specialistul „Virusul matematic”, pentru că în fiecare zi, rata mortalității a fost de 2,1. Doar 2% din persoanele infectate ajung să moară, ceea ce e o mortalitate mică.

„Din punct de vedere al severității, gripa este mult mai periculoasă”, a subliniat Cătălin Apostolescu.

Specialistul i-a exprimat neîncrederea față de veridicitatea imaginilor apocaliptice din China apărute în mass media internațională, fiind de părere că ar putea fi chiar regizate.

„O epidemie e o boală care lovește o comunitate, prin urmare o comuniate este afectată în toate segmentele ei, în toate instituțiile ei și aici intrăm întro zonă destul de gri pentru că nu tim cum reacționează instituțiile din China”, a reprezentantul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”.„Eu nu îmi pot imagina în România un oraș cu 10 milioane de oameni cu străzile pustii”.

S-ar putea ca epidemia de gripă să ne protejeze de coronavirus

„Vaccinul antigripal este antigripal, nu este anticronavirus, nu ne ajută deloc. S-ar putea, vom vedea în funcție de evoluții, deocamdată e doar o ipoteză de lucru, epidemia de gripă să ne protejeze de coronavirus. Explicația fiind că sunt două virusuri care folosesc aceeași cale de transmitere, aceeași poartă e intrare în organism, aceleași celule ca să se multiplice, prin urmare, la propriu, vor intra într-o competiție. Și pentru că virusul gripal e deja înstăpânit, s-ar putea să nu se lase dat afară din cotețul lui, ca să spun așa. Doar viitorul ne va arăta dacă aceste lucruri se vor adeveri”, a explicat specialistul.

Virusurile guturaiului au acestă ușurință de a se transmite, mai mare chiar decât gripa, dar, băgând și gripa în această categorie, toate virusurile respiratori se răspândesc cu o viteză foarte mare, a spus Cătălin Apostolescu.

„Din fericire, virusul nu apucă să se înmulțească în toate gazdele în care ajunge, unele gazde îl neutralizează din start. Pentru că altfel e posibil, dacă urmăm un model matematic, e posibil ca într-una, două săptămâni, întreaga populație a Globului să fie infectată cu coronavirus. Virusul, pentru a ajunge în organismul nostru, trebuie să se lege de niște receptori, să se înmulțească, să atingă o masă critică și multe virsuri nu reușesc în tentativa asta. Din cei mulți care vin în contact cu virusul, puțini ajung să fie infectați”, a detaliat specialistul.

„Dacă se răspândește la nivelul întregii populații a Globului, dar nu produce decât un guturai la 99, 99% din oameni, est o problemă de sănpate publciă, dar nu de alarmă . Dar dacă însă prin pasaj succesiv la multiple gazde, virusul își va crește virulența, ceea ce e posibil să se întâmple, atunci va deveni într-adevăr o problemă foarte, foarte serioasă”, a explicat Cătălin Apostolescu.

„Coronovirsul se comportă ca orice virus civilizat”

În momentul de față nu există un loc unde să putem mergem să ne testăm de coronavirus, testul se face la indicația unui medic. În prezent, testarea e utilă doar la persoanele care se întorc în momentul de față din China și este posibil ca în viitorul apropiat autoritățile să adauge câteva alte destinații unde virusul a început să se transmită, poate Singapore, Thailanda, Filipine.

Un tratament nu există și nu are cum să existe în acest moment, a detaliat specialistul: „Pentru că în orice epidemie există un element-surpriză, să fie nou pe de-a întregul sau să vină cu ceva nou.”

„Coronovirsul se comportă ca orice virus civilizat: să vrea să se răspândească, să-și transmită genele mai departe, să găsească mereu alte gazde”, a conchis Cătălin Apostolescu.

Cei doi românii întorși în țară din China stau 14 zile în carantină pentru că s-a decis la nivel internațional ca durata să fie ai mare decât perioada maximă de incubație, pentru ca persoana care a ieșit din carantină să nu o transmită mai departe.

Cum ne putem proteja

Specialistul apreciază că va trece probabil o perioadă de un an, doi, pentru a afla exact de unde a apărut coronavirusul.

„Sincer să fiu, nici nu ne interesează, pentru că noi știm că o parte foarte mare din virusurile și bacteriile care se regsesc la oameni le luăm de la animale. Noi, oamenii, am creat, ca specie, puține virusuri caracteristice nouă. Celelalte, inclusiv virusul gripal, rujeolic, pe care l-am luat de la câini, variolic, de la vaci , HIV-ul l-am luat de la maimuțe, Ebola, de la lilieci, suntem strângători. Prin urmare, netrâind ntr-un medu emnamente uman, ci cu alte specii, este un lucru firesc să facem schimb de virusuri și de bacterii”, a detaliat Cătălin Apostolescu.

Dacă folosim masca într-un mod corect, am fi mai protejați în fața coronavirusului, dar nu 100%, a precizat specialistul.

„Poarta de intrare a virusului este mucoasa respiratorie, nasul. Pe acolo tragem aer în piept tot ce este în jurul nostru. Dacă vrem să ne protejăm de un virus cu transmitererespiator, masca e o bună variantă. Dar sunt și porți secundare, mucoasa bucală și faringiană, dar și conjunctivală. Prin urmare ochelariștii au un plus de protecție din punctul asta de vedere. Simpla ecranare mecanică pe care o dă lentila e suficientă pentru a scădea șansele de infectare, dar garanție nu avem decât purtând echipamentul de protecție, și nici atunci”, a explicat Cătălin Apostolescu.

Prea puține vaccinuri pentru a opri epidemia de gripă

În ceea ce privește epidemia de gripă, purtătorul de cuvânt al Institutului de Boli Infecțoase „Matei Balș” a subliniat că acet moment al evoluției, nu se poate estima dacă e mai bine sau mai rău decât anul trecut.

„Nimeni nu știe cum va evolua. Anul acesta au fost mai multe vaccinuri, dar nu foarte mult mai mute, poate 10%. Mi-aș fi dorit mai multe. Pentru a împiedica o epidemie ar trebui ca o proporție de 80% din populație să fie vaccinată. Or noi nu ajungem. Vorbm de cele un milion și jumăate de doze pe care le asigură ministerul sănătății pentru categoriile la risc, fie că sunt categorii profesionale, medicale sau de vârstă, și un număr neestimat, deocamdată unu știm câți, care s-au vaccinat pe cont propriu.Chiar dacă s-ar vaccina un număr dublu, tot nu am ajunge decât la patru, cinci milioane de persoane vaccinate din populație. Încă e prea puțin pentru a spera ca vaccinarea va opri epidemia” a afirmat Cătălin Apostolescu.

Copiii, bătrânii și cei cu patologii cronice sunt principalele categorii vulnerabile.

„Cât încă suntem în epidemie, vaccinarea e utilă”, a conchis purtătorul de cuvânt al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

Inchide