VIDEO | Radu Lupescu, medicul ATI care îngrijește pacienți cu COVID în Franța, decorat de președintele Macron: „Riscul de a te infecta acum este mult mai mare” (EXCLUSIV)

Publicat: 24/04/2021, 09:00
Actualizat: 24/04/2021, 10:54

Radu Lupescu, medic român de Anestezie și Terapie Intensivă la clinica Rhena din Strasbourg, decorat de președintele Franței pentru eforturile depuse în timpul pandemiei de COVID-19, a vorbit într-un interviu pentru GÂNDUL.RO despre pandemia de coronavirus și efectele asupra oamenilor din întreaga lume.

Radu Lupescu a plecat în anii ’90 din țară, dezamăgit de alegerile prezidențiale din România. A început facultatea în România, la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, dar după doi ani a plecat în Strasbourg, unde a susținut din nou examenul de admitere.

După finalizarea studiilor, a fost rezident în secția ATI, apoi șef de clinică la Spitalul Universitar din Strasbourg, timp de doi ani. Din 2003 lucrează în sistemul privat, iar de patru ani a participat la proiectul de construcție a unei clinici cu peste 20 de săli de operație, alături de alți specialiști în domeniu.

„Strategia de sănătate trebuie să fie pe 10 ani”

Aproape 10.000 de medici și asistenți români salvează vieți în Franța, care a avut de la ce începutul pandemiei COVID-19 aproape 5,5 milioane de persoane infectate și peste 100.000 decese. Și în Franța, spitalele sunt pline de pacienți cu coronavirus, iar efortul medicilor și asistenților medicali din prima linie de luptă cu virusul care afectează întreaga lume este uriaș.

L-am întrebat pe medicul român aflat printre cei mai apreciați doctori în Franța care crede că sunt motivele pentru care România are un sistem sanitar aproape de colaps, cu spitale în care mor bolnavi în stare gravă în incendii și cu infecții nosocomiale ascunse la raportare.

Specialistul ATI spune că România are nevoie de strategii clare pentru a evita tragedii precum incendiile de la Spitalul din Piatra Neamț, Spitalul  ”Victor Babeș” sau Institutul ”Matei Balș” din București.

În primul rând, între România și Franța este o diferență de management sanitar. Dacă vorbim de spitalele în care au fost tragedii, cum a fost cea de la Piatra Neamț, vedem că s-au schimbat 10 manageri într-un timp scurt și acolo nu poate fi un management corect, spune medicul Radu Lupescu.

Sistemul sanitar din România, spune medicul ATI, este în colaps și pentru că nu poți avea o strategie de sănătate coerentă, pe care să o poți pune în aplicare, când ai miniștri ai Sănătății schimbați atât de des.

”Pe scară mai largă, dacă ne uităm în ultimii 10-15 ani  la numărul de miniștri care s-au perindat pe la Ministerul Sănătății și la numărul de directori ai CNAS, vedem că aceștia sunt într-un număr mare. Din păcate, acest lucru împiedică elaborarea unei strategii de sănătate pentru țară”, susține Radu Lupescu.

Cred că ar trebui să existe o strategie de sănătate în țară care să fie pe o perioadă de 10 ani, o strategie aprobată la nivel de Parlament de către toate partidele și continuată indiferent de ministrul care este ales. Doar așa vom putea ieși din colapsul în care se găsește sistemul sanitar din România de ani de zile, mai spune medicul.

De ce Franța s-a adaptat mai repede la pandemia de COVID-19

În România, o mare problemă, spun autoritățile medicale, nu sunt locurile din spitale pentru bolnavii COVID-19, ci lipsa medicilor și asistenților medicali din Terapie Intensivă, a specialiștilor care să se ocupe de pacienții în stare gravă, dependenți de oxigen. În Terapie Intensivă, suportul unui specialist poate face diferența dintre viață și moarte.

Franța s-a confruntat și ea cu supraaglomerarea din spitale, dar diferențele vin din numărul mai mare de specialiști ATI, ”factorul important din pandemie”, spune medicul Radu Lupescu,

În sistemul francez, ne-am putut adapta și pentru că avem un număr mare de asistente medicale specializate pe anestezie și acesta a fost un factor important în cazul acestei pandemii, explică medicul.

Medicii anesteziști și asistentele din spitalele pentru pacienți cu COVID-19 din Franța au putut să ajute la transformarea unor paturi normale în paturi de ATI dacă au fost disponibile ventilatoare.

”În primul val, s-a mers până la transformarea saloanelor postoperatorii în servicii de ATI, folosind aparatura din sălile de operații”, explică medicul ATI.

”Pandemia este un factor revelator al fragilității sistemului medical”

Nu este deloc ușor dacă nu ai personal format, care să cunoastă procedurile în această pandemie, spune medicul Radu Lupescu.

O epidemie globală care a început cu o formă de virus, total necunoscută la începutul anului 2020, și a ajuns într-un an și patru luni să afecteze aproape 150 de milioane de oameni, dintre care peste 3 milioane au murit.

”Pandemia este și un factor revelator al fragilității sistemului”, mai spune medicul.

Sistemul de sănătate din România are de mai mulți ani mari probleme, dar ele au fost scoase la lumină dureros de criza provocată de pandemie. În timp ce Franța alocă anual peste 11% din PIB pentru Sănătate, România abia ajunge la jumătate.

Pentru a vindeca sistemul medical românesc, trebuie să facem o autoevaluare onestă a ceea ce se întâmplă acolo, care sunt punctele slabe, dar și care sunt punctele bune ale sistemului, susține medicul ATI.

Evaluarea trebuie făcută la trei niveluri – personal sanitar, acte medicale și nivel de performanță medicală.

”Nu putem face însă această evaluare corectă dacă nu avem date corecte despre ceea ce se întâmplă în spitale”, explică medicul Radu Lupescu.

Restricțiile din Franța

Numărul record de îmbolnăviri, cazuri grave care au supraaglomerat secțiile ATI și decesele din cauza COVID-19 au dus Franța în al doilea lockdown pentru mult timp.

„Restricțiile sunt destul de intense în Franța, dar nu mai este vorba despre un lockdown așa cum a fost anul trecut. Putem ieși pe o rază de 10 km de la domiciliu, pentru a face plimbări și cumpărături”, explică situația de acum medicul Radu Lupescu.

Școlile au fost închise pe o perioadă de trei săptămâni și vor fi redeschise începând cu săptămâna viitoare, însă doar parțial.

Franța este una dintre țările care au lăsat școlile deschise cel mai mult timp în pandemie, în acest an.

”Guvernul a luat această decizie, importantă pentru educația copiilor, cu riscul că acest aspect ar putea duce și mai mult la răspândirea pandemiei de coronavirus”, spune medicul.

Efectul Paștelui în pandemie

România mai are o săptămână până la Paște și autoritățile au anunțat deja relaxarea unor măsuri în noaptea de Înviere, când restricțiile de circulație vor fi ridicate, iar oamenii vor putea să meargă la biserică.

L-am întrebat pe medicul Radu Lupescu cum a fost în Franța de Paștele catolic, sărbătorit cu o lună mai devreme decât cel ortodox.

Francezii au fost dornici să stea împreună cu familiile și prietenii de Paște, dar a fost un efect al Paștelui catolic, spune medicul.

Dacă oamenii se întâlnesc de Paște, la două săptămâni distanță va apărea un număr mare de pacienți spitalizați și în zilele următoare, un număr mare de pacienți la ATI, atenționează medicul.

Pentru a ne întoarce la viața de dinaintea pandemiei, trebuie redusă presiunea numărului mare de infecții cu SARS-CoV2.

”Trebuie să fie niște recomandări foarte clare, să fie limitat numărul de oameni în jurul unei mese, să se poarte mască și să se păstreze distanța din biserici la slujba de Înviere”, explică medicul.

Și celor care își doresc să poată merge din nou la restaurante sau la concerte le spune același lucru: ”trebuie să diminuăm răspândirea virusului”.

Riscul de a te infecta acum, când circulația virusului este intensă, este mult mai mare decât va fi peste patru săptămâni, de exemplu, când deja vom avea o bună parte din populația vaccinată”, spune medicul.

Sănătatea mintală în România, pe ultimul loc

Efectele pandemiei de COVID nu au fost doar medicale și economice, ci și psihologice. Restricțiile de circulație, lipsa interacțiunilor sociale pentru mult timp, mai ales în cazul tinerilor, școala online și alți factori care au schimbat normalitatea de dinaintea pandemiei au arătat o altă vulnerabilitate a sistemului sanitar – lipsa sprijinului psihologic.

Efectele stresului din pandemie pot avea consecințe pe termen lung, atenționează medicul.

România ar trebui să pună mai mult accent pe sănătatea mintală a oamenilor, și nu doar în pandemie. Tinerii nu mai au aceleași interacțiuni sociale, adolescenții nu mai merg la școală, părinții se ocupă de școala copiilor acasă, unii vârstnici sunt izolați, toate aceste lucruri pot reprezenta un stres foarte mare pentru oameni, cu consecințe pe termen lung, spune medicul Radu Lupescu.

În ultimii ani, nu s-a vorbit prea mult de sănătate mintală în România, de constituire a unei rețele de monitorizare a acestor probleme, apoi de oferire a unor consultații gratuite pentru grupele vulnerabile.

”În continuare, o parte din oameni trebuie să plătească din buzunar pentru servicii de sănătate. De aceea, trebuie să ne stabilim exact ce facem cu sistemul sanitar: facem un sistem de sănătate etajat  pentru cei care își permit să aibă acces la un sistem medical mai bun sau facem un sistem pentru ca toată lumea să poată beneficia de el”, explică medicul Radu Lupescu.

Spitalele din Franța au continuat operațiile în pandemie

În România, organizarea spitalelor în COVID și non-COVID i-a lăsat fără tratament pe unii pacienți care suferă de alte afecțiuni. După primul val al pandemiei.

„Multe spitale de la stat au fost transformate în spitale COVID sau suport COVID și nu au mai operat de luni de zile. Trebuie însă să ne gândim ce facem cu acești pacienți pentru a nu avea parte de consecințele unui cancer care nu a fost tratat la momentul potrivit sau a unui diabet dezechilibrat. Toate acestea sunt politici de sănătate care trebuie construite”, atenționează medicul asupra unei probleme reclamate de pacienți, de medici și de specialiști în sănătate publică.

În Franța, în primul val al pandemiei, sistemul medical nu s-a închis pentru pacienții non-COVID și s-au făcut operațiile urgente.

”La clinica noastră spre exemplu, am menținut deschise două săli de operație pentru cancerologie și urgențe. După primul val, în luna mai, am reînceput să operăm pe toți cei cărora le fuseseră amânate operațiile. Bineînțeles, aceste persoane cu boli grave beneficiază de intervenții chirurgicale care necesită de multe ori un pat de terapie intensivă”, a spus medicul Radu Lupescu.

Trebuie să profităm de micile scăderi în rata de infectare cu cazurile COVID-19 și de ocupare la ATI pentru a-i opera pe acești oameni ale căror intervenții nu se pot amâna”, spune Radu Lupescu.

Medicul Radu Lupescu, în ziua vaccinării COVID-19

Controversa raportărilor deceselor COVID-19

În ultimele zile, în România a apărut o polemică în privința modul de raportare a numărului de persoane cu COVID-19 decedate. Prima referire la o posibilă raportare greșită a numărului celor decedați a făcut-o Vlad Voiculescu, la două zile după ce a fost demis din Ministerul Sănătății, dar a fost contrazis de premier, de autoritățile sanitare și chiar de instituția pe care a condus-o timp de aproape patru luni.

Întrebarea esențială este dacă o persoană infectată cu SARS-CoV2 a decedat CU Covid sau DE Covid, spune Radu Lupescu.

Medicul ATI a explicat că dacă un pacient care vine la Urgențe cu un infarct și la testarea COVID-19 are rezultat pozitiv și o atingere pulmonară de 10-15%, este greu de spus, în mod direct, dacă a făcut un infarct din cauza unei boli vasculare sau este o chestiune legată de COVID-19, pentru că se știe că pot apărea probleme cardiace pe fondul infecției cu coronavirus.

”Dacă acest pacient a decedat în urma unui stop cardiac sau în urma unui infarct, este posibil ca noul COVID să fi provocat decesul, dar poate fi si boala cardiacă preexistentă. Acestea sunt însă cazuri marginale”, a adăugat medicul.

Pe de altă parte, un pacient care vine și se prezintă la urgențe cu pneumopatie COVID și nu mai poate respira normal, iar în urma unui CT scan se vede că are o atingere pulmonară de peste 50%, iar  starea de sănătatea se degradează și pacientul decedează în secția  ATI, lucrurile sunt foarte clare. Sunt clare chiar dacă pacientul nu a fost testat sau a avut un test negativ. Istoricul medical clinic spune că este un pacient COVID”, mai spune medicul Radu Lupescu.

L-am întrebat și dacă, în Franța, un pacient cu diabet, care ulterior a fost testat pozitiv la COVID-19 și a decedat, este trecut la decesele cauzate de infecția cu SARS-COV-2.

Medicul spune că, la clinica unde lucrează, se face diferența între pacienții bolnavi de COVID-19 și pacienții pozitivi la COVID-19, dar tratați pentru altceva.

Un pacient pozitiv COVID care vine la medicină internă pentru un diabet dezechilibrat sau care vine la serviciul de chirurgie vasculară și are o ischemie acută a unui picior, va fi operat și poate avea o evoluție defavorabilă, și poate deceda. El nu va fi declarat decedat din cauza COVID-19, deoarece aceasta a fost, din păcate, evoluția previzibilă a bolii sale, explică medicul.

Nici pacientul care vine la urgențe pentru o fractură de mână și este testat pozitiv la COVID-19 nu este considerat un bolnav COVID-19, ci doar pacient pozitiv, pentru că nu are simptomatologice specifică. Trebuie binneînțeles separat fluxul pacienților pozitivi de cel al pacienților negativi pentru a evita apariția unor focare de infecție în spitale și pentru a menține încrederea pacienților care vin pentru alte probleme de sănătate, mai spune Radu Lupescu.

Un nou transfer de TOP la CFR Cluj. Şefii campioanei României îi îndeplinesc toate dorinţele...
Prodanca a aflat cine e amanta lui Reghe şi o AMENINŢĂ în ultimul hal: 'O...
FOTO. Mihaela Rădulescu, apariție interzisă! O rochie transparentă, prin care s-a văzut prea mult
Alimentul care scade temperatura corporală. 10 mâncăruri pentru caniculă
Doi copii au murit! Cel mai cunoscut medic din Romania avertizeaza populatia! Aceste pastile UCID...
Motivul pentru care Ilie Năstase o sfătuiește pe Simona Halep să nu rateze Wimbledonul |...
Anunţ IMPORTANT pentru şoferi! Ce trebuie să ştie conducătorii auto când li se suspendă permisul
Evaluare Naţională 2021. Subiectele la Matematică. Ce au avut de rezolvat elevii de clasa a...
BANCUL ZILEI – Amor nebun cu vecina, din răzbunare!
China a încercat să ascundă analizele de secvențiere ale virusului. Singura certitudine a detectivului care...
Prodanca a aflat cine e amanta lui Reghe şi o AMENINŢĂ în ultimul hal: 'O...
Ce declanşează la FEMEI dorinţa de a FACE sex? Răspunsul cercetătorilor este neaşteptat
Alimentul oltenesc după care nemții sunt înnebuniți. Producția ia imediat drumul Germaniei, românii nu apucă...
Ce subiecte au avut de rezolvat elevii la proba de matematică de la Evaluarea Națională...
Fiica lui Michael Jackson, dezvăluire șocantă despre un incident petrecut alături de tatăl ei
Ultima oră: Celebrul om de afaceri S-A SINUCIS... Primele informații
PFIZER revoluționează toată lumea medicală! Toți cei vaccinați cu ambele doze trebuie să știe
Tinerii vaccinați cu Pfizer pot face boala! Alertă de ultimă oră. Ce efecte apar
S-a prăbuşit City Insurance, cea mai mare companie de RCA! Tot managementul este suspendat, Fondul...
Cine este prima femeie din clubul miliardarilor din ţara noastră. Ea a construit de la...