GHID PRACTIC Daniel David, rector UBB: Este important să planificăm eficient o nouă rutină. Care sunt cei cinci pași

Renumitul psiholog Daniel David, recent ales în funcția de rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a elaborat un ghid practic cu recomandări menite să ducă la schimbarea compartamentului pentru a depăși cu bine epidemia de COVID-19.

„Acum este momentul să accentuăm componenta comportamentală din modificările cognitiv-comportamentale. Într-adevăr, este evident că situația prin care trecem, prelungindu-se, ne provoacă rutina comportamentală zilnică, forțându-ne la dezvoltarea unei rutine comportamentale noi. Dar dezvoltarea unei rutine noi nu se face simplu, deoarece veche rutină se activează adesea automat/involuntar și astfel este greu de controlat. De aceea, este important să planificăm eficient o nouă rutină, pe principii psihologice riguroase”, explică prof. univ. dr. Daniel David, pe blogul personal.

Daniel David, profesor în psihologie clinică și psihoterapie este președintele Asociației Psihologilor din România, profesor asociat al unor instituții străine de renume.

FLASH NEWS Danemarca anunță alegeri parlamentare anticipate. Când se vor prezenta la urne cetățenii danezi. Frederiksen: „Actualul guvern rămâne vigilent. Conflictul privind Groenlanda nu s-a încheiat“

16:11

ACTUALITATE Digi RCS-RDS, ce lovitură! Toți abonații din România sunt vizați

16:09

• Pasul 1: Să gândim/înțelegem bine de ce vechea rutină este un risc și trebuie schimbată (epidemia este un risc pentru toți, mai ales pentru seniori).

Aici trebuie să accesăm doar surse de încredere și să evităm Fakenews.

• Pasul 2: Să facem un orar săptămânal scris (sâmbătă/duminică pentru următoarea săptămână), la un interval de o oră, maximum de două ore. Seniorii pot fi ajutați de familie/apropiați să-și facă orarul; însă în acest proces ei trebuie să fie parteneri, să aibă libertate de decizie și nu să li se prescrie orarul. În general, orarul trebuie să fie bine personalizat și acceptat, pentru a deveni în timp, prin practică, o nouă rutină comportamentală de viață!

Profesorul universitar propune un orar zilnic, asemănător celui școlar, pe intervale de două ore, începând cu ora 8 dimineața, până la 10 seara.

• Pasul 3: În acest orar trebuie să prindem zilnic, în scris:

(1) Activitățile de bază (ex. igienă, masă, studiu/serviciu, relaționare interpersonală, joacă/relaxare, somn):

Dieta trebuie controlată riguros, pentru a fi sănătoasă și a nu duce la creșterea în greutate sau la alte condiții clinice.

Includerea activităților sportive în activitățile de bază este foarte importantă în această perioadă, mai ales în asociere cu dieta, ambele contribuind la un stil de viață sănătos.

(2) Cel puțin un comportament, care, dacă îl facem, ne produce plăcere (pleasant life/viață plăcută):

vizionarea unui film/citirea unei cărți/sport, etc.

(3) Cel puțin un comportament congruent cu aspectele definitorii din personalitatea noastră (good life/viață bună):

Dacă suntem sociabili/extravertiți, putem suna pentru suport social apropiații care au nevoie de asta.

(4) Cel puțin un comportament congruent cu cele două/trei valori cardinale pe care le-am asumat în viața personală (meaningful life/viață cu sens):

Dacă generozitatea este o valoare pentru tine, poți face voluntariat care ajută în această perioadă.

(5) Comportamente de socializare (stress antidote/ca un antidot la stres):

Izolarea fizică, în lumea digitalizată, nu înseamnă și izolare psihosocială. În acest proces de socializare, deși este bine să planificăm în orar multe activități în comun în cupul/familie, trebuie lăsat însă și spațiu personal/individual.

• Pasul 4: Este important ca cineva să ne verifice, o data sau de două ori pe zi, că urmăm și implementăm orarul, mai ales în cazul acelora dintre noi care știm că avem avem dificultăți de autodisciplină și/sau de autocontrol. Această monitorizare suportivă este fundamentală mai ales pentru seniorii aflați în izolare și poate să fie făcută de aparținători sau prieteni (ca suport reciproc).
• Pasul 5: Dacă orarul nu este implementat eficient, analizăm cauzele, le eliminăm și-l refacem până când acesta devine acceptat și implementat. În timp, aceste practici cognitiv-comportamentale vor deveni o nouă rutină sănătoasă de viață, unele lucruri putând fi păstrate apoi și în perioada postcriză!

Dacă implementăm hotărâți modificările cognitiv-comportamentale recomandate aici, nu doar că vom reduce negativul (suferința psihologică și reacțiile disfuncționale la criză), dar vom dezvolta pozitivul, epidemia și problemele asociate (ex. o potențială contaminare, izolarea, etc.) putând deveni astfel nu doar tolerabile, ci și oportunități de dezvoltare personală, conchide prof. univ. dr. Daniel David.