• Publicat:
  • Actualizat:
De Ce Iubesc România

DE CE IUBESC ROMÂNIA. Cum a învățat întreaga lume să vorbească românește

Piesa „Dragostea din tei", lansată de O-Zone în 2003, ar fi putut să fie un hit de o vară care să-și înceapă viața în discotecile de la mare și să și-o sfârșească la chefurile studențești din România, odată cu deschiderea anului universitar. Destinul ei a fost însă cu totul și cu totul

Piesa „Dragostea din tei”, lansată de O-Zone în 2003, ar fi putut să fie un hit de o vară care să-și înceapă viața în discotecile de la mare și să și-o sfârșească la chefurile studențești din România, odată cu deschiderea anului universitar. Destinul ei a fost însă cu totul și cu totul: nu doar că nu s-a stins în câteva luni, dar a reușit să cucerească întreaga lume. Și, mai mult de atât, să o învețe să vorbească românește. Au cântat-o și au postat-o pe YouTube, când în glumă, când în serios, școlărițe din China și Japonia, soldați americani, instrumentiști pe care altfel nu i-ai vedea sărind din partiturile muzicii clasice, fanfare și personaje de desen animat. A fost interpretată pe stadioane și în apartamente minuscule, într-o pădure, dar și pe un submarin, într-o sală de sport, dar și într-o colivie, de către un papagal, care cârâia „numa numa”.

Dar poate că traseul ei a fost cu totul altul, dacă nu ar fi fost cântată interpretată într-o manieră comică, deja celebră, de un american de rând, pe nume Gary Brolsma care a reușit să devină din acel moment „Numa numa Guy” și să adune sute de milioane de vizualizări pe YouTube. Gândul l-a intervievat atât pe el, cât și pe Dan Bălan și pe Radu Sîrbu, foști componenți ai trupei O-Zone, și vă prezintă, în continuare, povestea ieșită din comun a piesei datorită căreia lumea a învățat să vorbească românește.

Mesajul lui Gary Brolsma pentru români: „Vă mulțumesc pentru că m-ați sprijinit”

Când a auzit pentru prima dată piesa „Dragostea din tei”, Gary Brolsma tocmai terminase liceul și își luase prima slujbă în New Jersey. „Mi-a plăcut pentru că puteam dansa pe ea. Pentru că mi-a plăcut piesa, am decis să mă înregistrez cântântând și dansând. Am făcut-o ca să mă distrez, nu mă așteptam să aibă atât de multe vizualizări. Primul care a văzut-o a fost prietenul meu, Andrew. Reacția lui a fost: ‘O, Doamne, nu pot să cred! Este atât de amuzant’!”, a declarat Gary Brolsma pentru gândul. Tot prietenul lui i-a spus că versurile sunt în limba română: „Habar nu aveam ce înseamnă. Nu știam nimic în română și nici acum nu știu!”, spune americanul căruia i-ar plăcea să viziteze într-o bună zi România. El spune că majoritatea comentariilor la videoclipul său au fost pozitive și le transmite un mesaj românilor: „Vă mulțumesc pentru că m-ați sprijinit!”. Piesa i-a schimbat viața lui Brolsma, aducându-i celebritate internațională. O companie i-a cerut să facă un alt videoclip, „New Numa”, de această dată în mod profesionist, în studio. Tânărul a apărut în 2009 într-o reclamă la Geico, iar în 2010 într-o reclamă Vizio la Super Bowl.

80.000 de japonezi cântând la unison românește

Dan Bălan a vorbit pentru gândul despre succesul piesei „Dragostea din tei”. 1,3 milioane de discuri vândute în Franța, 900.000 în Germania și opt milioane de albume în întreaga lume. În plus, zeci de versiuni interpretate de artiști de pe tot globul, din Brazilia până în Coreea de Sud, dar și mii de clipuri pe YouTube în care fanii din lumea întreagă cântă „Numa numa” și „Ma-ia-hii, ma-ia-huu”. Dan Bălan spune chiar că, la un moment dat, „Dragostea din tei” ocupa cinci locuri în Top 20 din Franța. „Pe primul loc era O-Zone, pe locul 6 – versiunea trupei Haiducii, iar mai jos alte trei versiuni în limba franceză”, spune Bălan.

„Pentru mine, cea mai mare mândrie este faptul că am promovat limba română. Piesa pe care am compus-o eu – text, muzică și producție – a fost ‘podul’ datorită căruia oamenii din toată lumea au auzit în sfârșit cum sună limba română. Toți știau cum sună italiana, franceza, rusa. Dar nu știau cum sună româna, fiindcă nu au fost filme internaționale, nu au fost piese cunoscute în limba română. Datorită piesei ‘Dragostea din tei’, milioane de oameni nu numai că au aflat cum sună limba română, dar au învățat toate versurile din melodie și de pe album. Mie mi s-au umplut ochii de lacrimi când am auzit cum 80.000 de japonezi cântau orice cuvânt din piesa ‘Nu mă las de limba noastră'”, a spus Bălan, pentru gândul.

Videoclipul a costat 3.000 de euro

Investiția pe care trupa a făcut-o în videoclipul ajuns celebru cu viteza luminii a fost însă una minimă: „Așa ceva se întâmplă, probabil, o dată la o sută de ani: o piesă în română să aibă așa un succes. Nu poți să spui că dacă O-Zone a avut succes, orice piesă în română va avea. ‘Dragostea din tei’ a fost o chestie ieșită din comun, care a sfidat orice regulă de marketing. Am investit 3.000 de euro în clip și nu știu cât în piesă, fără vreun ban pentru marketing”, a explicat Dan Bălan.
Potrivit acestuia, Gary Brolsma nu a avut niciun rol în a crește încasările trupei. A avut însă un alt mare merit. „‘Dragostea din tei’ a fost numărul 1 în 2004, în toate țările europene, și în 2005 în Japonia. Iar videoclipul cu Gary Brolsma a apărut în 2005. Deci, el a fost post-factum. Brolsma a făcut, într-adevăr, cunoscută piesa în America. Dar acolo nu a intrat pe radio, pentru că ar fi fost prea ciudat. Era anul 2005, când pe radiourile comerciale din SUA se dădeau doar piese R’n’B și hip-hop. Să pui o piesă dance, atât de veselă și în limba română era imposibil. Dar, datorită lui Gary, piesa a ajuns cunoscută de către toți puștii”, a explicat Dan Bălan. El a precizat că s-a întâlnit cu Gary Brolsma în 2006 și că acesta i-a spus că mai vrea să facă un filmuleț cu o altă melodie de la O-Zone, dar acest lucru nu s-a concretizat.

Un arab, cântând în română

Radu Sârbu, și el fost component al trupei O-Zone, are un mesaj lui Gary Brolsma. „I-aș transmite să fie la fel de amuzant cum era și înainte și să facă cât mai multe coveruri de genul ăsta, fiindcă este bine”. A ascultat, de-a lungul timpului, nenumărate interpretări și reinterpretări ale piesei sale. Pe cea mai amuzantă dintre ele a descoperit-o tocmai în Liban. „Am fost foarte amuzați când un arab, când am cântat în Liban pe o scenă foarte mare, a venit în culise și ne-a cântat în română, cu accesul lui, bineînțeles, refrenul pisei. L-a cam modificat un pic, așa cum a înțeles el, și a ieșit o chestie foarte haioasă. N-aș putea să reproduc, e cenzurat, dar a fost foarte amuzant”, își amintește Radu Sîrbu.

„Datorită acestei piese am vândut 12 milioane de albume”, continuă el. „A fost un fenomen pe internet care a acumulat foarte multe vizualizări în timpul respectiv. Cel puțin eu am fost foarte fericit să văd că piesa interpretată de noi a ajuns până în America. A fost cântată și răscântată de foartă multă lume, atât de profesioniști cât și de amatori pe internet. Au fost peste o sută de ori cover, în diferite stiluri. Și operăm, și balade rock”, face calcululul Radu Sîrbu.

De ce iubesc România Dan Bălan și Radu Sîrbu

Radu Sârbu spune că pentru el România înseamnă acasă. „M-am stabilit de 10 ani aici, sunt cetățean român și mă simt cel mai bine aici. Aici am reușit să-mi înfig rădăcinile, și aici mi-am creat propria casă de producție, aici îmi cresc copilul., aici am prietenii cei mai buni. Însă Reblica Moldova va rămâne întotdeauna plaiul natal”. De 1 decembrie, îi transmite „La mulți ani” României. „Să ămână la fel de frumoasă precum este, cu locurile ei pitorești, cu oamenii frumoși, cu oamenii talentați”

Dan Bălan îi este recunoscător României: „Iubesc mult România, eu sunt român din Republica Moldova. La început, nu prea m-ați primit voi pe mine (n.r. prima piesă lansată de O-Zone în România nu a avut succes), dar asta nu m-a făcut decât să mă perfecționez și să mă ambiționez. Eu iubesc foarte mult România și sunt foarte recunoscător pentru tot ce mi-a dat”, a declarat el pentru gândul.

Inchide