CONSTATARE NEAȘTEPTATĂ. Prea multă SARE în dietă slăbește sistemul imunitar | STUDIU

O dietă bogată în săruri nu este numai rea pentru tensiunea arterială, ci și pentru sistemul imunitar. Aceasta este concluzia unui studiu actual sub conducerea Spitalului Universitar Bonn.

Șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în săruri s-au descoperit că suferă de infecții bacteriene mult mai severe. Voluntarii umani care au consumat  șase grame de sare pe zi au prezentat, de asemenea, deficiențe imune pronunțate. Această cantitate corespunde conținutului de sare a două mese rapide. Rezultatele sunt publicate în revista Science Translational Medicine, citată de SchitechDaily.com

Cinci grame pe zi, nu mai mult: Aceasta este cantitatea maximă de sare pe care adulții ar trebui să o consume în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În realitate, însă, mulți germani depășesc considerabil această limită: cifrele de la Institutul Robert Koch sugerează că bărbații consumă în medie zece grame pe zi , iar femeile mai mult de opt grame pe zi.

Clorura de sodiu, numele chimic, crește tensiunea arterială și crește astfel riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.

„Am reușit acum să dovedim pentru prima dată că aportul excesiv de sare slăbește semnificativ și un braț important al sistemului imunitar”, explică prof. Dr. Christian Kurts de la Institutul de Imunologie Experimentală din cadrul Universității din Bonn.

Această constatare este neașteptată, deoarece unele studii indică direcția opusă. De exemplu, infecțiile cu anumiți paraziți ai pielii la animalele de laborator se vindecă semnificativ mai repede dacă acestea consumă o dietă cu un nivel mare de săruri: Macrofagele, care sunt celule imune care atacă, mănâncă și digerează paraziți, sunt deosebit de active în prezența sării. Mai mulți medici au concluzionat în urma acestei observații că clorura de sodiu are un efect, în general, de îmbunătățire a imunității.

Pielea servește ca rezervor de sare

„Rezultatele noastre arată că această generalizare nu este exactă”, subliniază Katarzyna Jobin, autorul principal al studiului, care de atunci s-a transferat la Universitatea din Würzburg.

Există două motive pentru aceasta: în primul rând, organismul menține constant concentrația de sare în sânge și în diferitele organe. În caz contrar, ar fi afectate procese biologice importante. Singura excepție majoră este pielea: Funcționează ca un rezervor de sare al organismului. Acesta este motivul pentru care aportul suplimentar de clorură de sodiu funcționează atât de bine pentru unele boli de piele.

Alte părți ale corpului nu sunt expuse la consumul suplimentar de sare. În schimb, este filtrat prin rinichi și excretat în urină. Și aici intervine cel de-al doilea mecanism: rinichii au un senzor de clorură de sodiu care activează funcția de excreție a sării. Ca efect secundar nedorit, totuși, acest senzor determină acumularea așa-numitelor glucocorticoizi în organism. Iar acestea, la rândul lor, inhibă funcția granulocitelor, cel mai frecvent tip de celulă imună din sânge.

Granulocitele, la fel ca și macrofagele, sunt celule de epurare. Cu toate acestea, ei nu atacă paraziții, ci în principal bacteriile. Dacă nu fac acest lucru într-o măsură suficientă, infecțiile se desfășoară mult mai grav. „Am putut să arătăm acest lucru la șoareci cu o infecție cu listeria”, explică dr. Jobin. „Am pus anterior unele dintre ele pe o dietă săracă. În splina și ficatul acestor animale am numărat de 100 până la 1000 de ori numărul de agenți patogeni care provoacă boli. ” Listeria sunt bacterii care se găsesc, de exemplu, în alimentele contaminate și pot provoca febră, vărsături și sepsis. Infecțiile tractului urinar s-au vindecat mult mai lent la șoarecii de laborator alimentați cu o dietă sărată.

Clorura de sodiu pare, de asemenea, să aibă un efect negativ asupra sistemului imunitar uman.

„Am examinat voluntarii care au consumat șase grame de sare în plus față de aportul zilnic”, spune prof. Kurts. „Aceasta este aproximativ cantitatea conținută în două mese fast-food, adică doi burgeri și două porții de cartofi prăjiți.” După o săptămână, oamenii de știință au luat sânge de la subiecții lor și au examinat granulocitele. Celulele imune s-au confruntat cu mult mai rău cu bacteriile după ce subiecții de test au început să mănânce o dietă săracă.

La voluntarii umani, aportul excesiv de sare a dus, de asemenea, la creșterea nivelului de glucocorticoizi. Că acest lucru inhibă sistemul imunitar nu este surprinzător: cea mai cunoscută cortizon glucocorticoid este folosită în mod tradițional pentru a suprima inflamația. „Numai prin investigații efectuate într-un întreg organism, am reușit să descoperim circuitele de control complexe care duc de la aportul de sare până la această imunodeficiență”, subliniază Kurts. „Lucrarea noastră ilustrează, de asemenea, limitările experimentelor doar cu culturi celulare.”