EDITORIAL ACADEMIC. Identitatea europeană este din nou la răscruce

Un editorial academic realizat de E-International Relations   ce are ca scop să analizeze marile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană în criza fără precedent provocată de o pandemie.

Articolul sugerează o perspectivă generală și alternativă la identitatea europeană, indicând anumite modalități de ieșire din aceste tensiuni.

În ceea ce privește conflictul dintre formele civice și culturale ale europenismului, ofer două opțiuni, una care are legătură cu reinstalarea identității europene pe un plan civic și cealaltă cu acordarea unei baze mult mai comunicative.

Diana Sarca, fost colonel în rezervă: „Verificam inclusiv mediile galeriilor de fotbal… era o grenadă aruncată, nu ne gândeam la terorism”

12:00

ULTIMA ORĂ Familia Pașca a fost eliberată pentru că DIICOT a făcut o anchetă excelentă – argumentul judecătorului. Cum a preluat instanța narativul rețelelor sociale – MOTIVARE

11:57

Referitor la tensiunea dintre trecutul și viitorul integrării, este sugerată adoptarea unei poziții orientate spre viitor și optimism și se subliniază importanța implicării masive a cetățenilor și a partidelor în vederea construirii identității.

Eseul academic arată că identitatea europeană este din nou la răscruce în fața multor provocări: ”Cel mai rău scenariu este acela că pot apărea probleme noi în perioada următoare. Cu toate acestea, indiferent de problemele cu care se va confrunta, este plauzibil să se adopte o abordare flexibilă a identității europene, întrucât flexibilitatea este în natura ei.”

Premisele principale ale unei astfel de abordări pot include o adevărată ”unitate în diversitate”, mai degrabă decât ”contradicție asupra unității” (Jansen, 1999, 117), orientarea în jurul viitorului, nu spre trecut și, în cele din urmă, trio-ul de reprezentativitate-receptivitate-incluziune.

Autorul analizei, Ugur Tekiner, este doctorand la Departamentul de Politică și Studii Internaționale de la Universitatea din Cambridge. Cercetările sale actuale se concentrează pe legătura dintre integrarea europeană și degradarea politică a Partidului Laburist din Marea Britanie și a Partidului Social Democrat din Germania, din perspectivă comparată.