(P) Cum contribuie jocurile de noroc la bugetul de stat?

Fără îndoială, industria jocurilor de noroc are un rol semnificativ în schema veniturilor fiscale ale României, generând anual sume importante din taxe, impozite și obligaţii de licenţiere. De altfel, în primăvara acestui an, a fost o dezbatere publică foarte pronunțată pe acest subiect, ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare pe care Guvernul intenționa să le ia. În act context, începând cu data de 1 august 2025, a intrat în vigoare, cu efect imediat, noul sistem de taxare care a modificat semnificativ cuantumul și modul în care se colectează aceste venituri.

Structura contribuțiilor din jocurile de noroc la bugetul de stat:

• Impozit pe câștigurile jucătorilor – persoanele care câștigă la pariuri, cazinouri sau alte jocuri de noroc plătesc impozit, cu cote progresive, în funcție de mărimea câștigului.
• Taxe și impozite plătite de operatori – include taxele de licențiere, autorizare, impozitul pe operatori, dar și alte obligaţii precum taxa pe aparate (păcănele)
• Taxe specifice – acele venituri colectate de autorităţi, precum Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), sunt parțial virate bugetului de stat, parţial destinate unor programe de prevenție

SOCIAL Prețurile la Târgul de Crăciun din Piața Universității. Un hot dog cu cartofi și sos cheddar sare de 50 de lei

13:46

ULTIMA ORĂ Statele Unite cer Europei să-și asume apărarea NATO până 2027

13:40

Concret, în contextul pachetului fiscal adoptat prin Legea 141/2025, aplicabil de la 1 august, statul a introdus modificări care vizează în mod direct creșterea contribuțiilor din domeniul jocurilor de noroc.

Principalele schimbări:

• Impozitul pe câștigurile jucătorilor a fost majorat. De exemplu, pentru sumele de până la 10.000 lei, cota a crescut de la 3% la 4% (deși în proiectele inițiale se propusese chiar o cotă de 10%)
• Pentru sumele mai mari, peste 10.000 și peste 66.750 lei, baremele de impozitare au fost ajustate – cote mai mari și praguri diferite, astfel încât contribuția statului să fie mai mare la câștiguri semnificative
• Creșteri de taxe pentru operatori: taxe de autorizare/licenţiere mai mari, dar și pentru aparatele de joc

În ceea ce privește impactul financiar, specialiștii din domeniu afirmă că, în urma acestor majorări, statul ar putea să colecteze în plus circa 1,3-1,5 miliarde lei din taxele pe jocurile de noroc, față de sumele colectate anterior. De altfel, având în vedere că veniturile specifice din domeniul jocurilor de noroc se ridicau anul trecut la circa 5 miliarde lei, din nota de fundamentare a proiectului de lege reiese faptul că măsurile fiscale luate în august sunt estimate să aducă venituri suplimentare de circa 20%.

Deși toată lumea vede efectele pozitive ale acestei creșteri de taxe și impozite, necesară din perspectiva consolidării finanțelor publice și reducerii deficitului, demersul vine și cu unele riscuri:

• Creșterea evaziunii. Majorările de taxe pe jocuri de noroc pot încuraja migrarea unora dintre jucători și operatori către platforme neautorizate, fără control și fără taxe plătite. Un rol important îl are în acest context ONJN, autoritate care are rolul de a supraveghea piața de profil. De exemplu, dacă vrei să ai garanția că accesezi doar site-uri legale, fiscalizate, îți recomandăm să intri pe o platformă agregatoare autorizată.
• Creșterea cheltuielilor operatorilor. Operatorii din industrie se așteaptă la o creștere a costurilor, dar și la o îngreunare a demersurilor de licențiere și autorizare, aspect care are un impact direct asupra marjei lor de profit. Ba mai mult, în unele cazuri, se poate ajunge până la retragerea de pe piață a unora dintre operatorii începători.
• Scăderea numărului de participanți. Deși, din punct de vedere social, e un aspect pozitiv, scăderea utilizatorilor acestor platforme va duce la o reducere a bazei de impozitare și colectare, cu efecte directe asupra banilor vărsați la buget.

Măsurile fiscale adoptate în luna august 2025 au menirea clară de a crește contribuțiile aferente câștigurilor și taxelor operatorilor, într-o perioadă dificilă, în care bugetul are nevoie de resurse suplimentare de reducere a deficitului. Estimările sugerează că statul ar putea colecta în plus peste un miliard de lei din aceste modificări, însă succesul va depinde foarte mult de eficiența activității ANAF, inclusiv pe partea de prevenire a riscurilor asociate evaziunii și pieței gri/negre.

Sursa foto: Pixabay.com