România își „exportă” viitorul: aproape 30% dintre tineri declarǎ că intenționează să plece din țară pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni

Alianța Binelui Comun atrage atenția asupra dimensiunii „exportului” de capital uman din România. În numai două decenii, numărul persoanelor născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, stabilite în țările OECD a crescut de peste trei ori: de la aproximativ 1,1 milioane în 2000/01 la 3,9 milioane în 2020/21. Aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în prezent în străinătate.

Datele centralizate în noua analiză națională a Barometrului ABC arată că fenomenul nu aparține trecutului. În martie 2026, 27,6% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani declarau că intenționează să plece din România pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni. Pentru 64,7%, principalul motiv pentru care tinerii aleg să plece este un loc de muncă mai bine plătit. Corupția și dorința unei vieți noi sunt indicate de 10%, iar serviciile publice mai bune de 6,1%.

AUTO Sandero electric, „pariul” uzinei Dacia din Maroc. Pregătiri intense pentru noul model

15:02

PROTEST „Vestele Galbene“ anunță deja când va avea loc următorul protest din Franța. Confruntările violente de sâmbătă au continuat pe tot parcursul nopții

14:31

Amploarea fenomenului plasează România într-o situație aparte la nivel european. La începutul anului 2024, aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene, reprezentând circa 22% dintre toți cetățenii UE stabiliți într-un alt stat membru. Românii formează astfel cel mai mare grup național de acest tip din UE. Plecarea înseamnă însă mai mult decât pierdere de populație. România pierde ani de muncă și contribuții, competențe, potențial antreprenorial și demografic. În ultimul deceniu, fenomenul s-a extins tot mai vizibil către absolvenți și profesioniști din sănătate, IT, cercetare și servicii cu valoare adăugată mare.

Datele OECD pentru 2015/16 indicau aproape 800.000 de emigranți români cu studii superioare. Aproape jumătate dintre aceștia lucrau însă în străinătate în ocupații sub nivelul calificării lor. România pierde astfel competența și investiția în formarea acestor oameni, fără ca pregătirea lor să fie întotdeauna valorificată integral în țara de destinație. Sănătatea oferă una dintre cele mai clare imagini ale fenomenului.

În 2020/21, în statele OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România. Rata estimată de emigrare ajungea la 28% pentru medici și 24% pentru asistenți. Mai mult, în 2023, aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani luau în calcul plecarea din țară. Creșterile salariale au temperat fenomenul, dar nu l-au oprit. Infrastructura, birocrația, volumul de muncă, managementul și perspectivele profesionale arată că retenția specialiștilor nu poate fi rezolvată exclusiv prin salarii.

Migrația schimbă deja și locul în care se naște următoarea generație. Între 2014 și 2024, 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și au fost ulterior înregistrați în România. Numărul reprezintă echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în aceeași perioadă.

Pentru ABC, aceasta este una dintre marile provocări pe termen lung: o parte a noii generații crește și este educată în alte societăți, iar relația sa cu România trebuie menținută prin limbă, educație, cultură și, mai ales, prin oportunități reale de studiu, muncă și antreprenoriat.

Există și un semnal de schimbare: în 2024, România a avut un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar 64% dintre imigranții înregistrați aveau cetățenie română. ABC avertizează însă că revenirea nu poate fi considerată un succes dacă oamenii pleacă din nou după câteva luni. România trebuie să urmărească inclusiv câți dintre cei întorși rămân după doi, cinci sau zece ani.

Pentru a măsura nu doar câți oameni pleacă, ci ce competențe pierde și recâștigă România, Alianța Binelui Comun propune realizarea anuală a unui Barometru ABC al Retenției și Revenirii Talentului. Acesta ar urmări intenția de plecare a tinerilor de 18-35 de ani, emigrarea absolvenților la unu, trei și cinci ani după terminarea studiilor, plecările din profesii-cheie, profilul celor care revin, retenția lor după revenire și conectarea copiilor diasporei la limba și educația română.

În paralel, analiza propune măsuri concrete: recunoașterea rapidă a calificărilor și experienței dobândite în străinătate, pachete de relocare în sănătate, educație și cercetare, recrutare transparentă, granturi pentru cercetători și antreprenori reveniți și trasee profesionale competitive.

Mesajul central al ABC este că România nu trebuie să limiteze libertatea de a pleca, ci să construiască libertatea reală de a rămâne și motive concrete pentru ca cei plecați să se întoarcă.