Dan Dungaciu avertizează: România a ratat strategia comună cu Turcia și Bulgaria la Marea Neagră
Dan Dungaciu afirmă că România a ratat șansa unei strategii comune cu Turcia și Bulgaria pentru Marea Neagră. În emisiunea „Marius Tucă Show”, analistul a explicat că războiul din Ucraina a transformat regiunea într-un spațiu de confruntare militară. Diferențele de viziune și lipsa coordonării au împiedicat crearea unor culoare sigure pentru comerț și transportul energiei. Urmărește aici, emisiunea integral.
Dan Dungaciu: România nu a reușit să construiască o strategie comună pentru Marea Neagră
Dan Dungaciu consideră că România a ratat oportunitatea unei strategii comune cu Turcia și Bulgaria pentru Marea Neagră. Diferențele de viziune privind prezența americană și securitatea regională au împiedicat coordonarea celor trei state.
„În perioada respectivă, n-am fost în stare să construim, împreună cu bulgarii și turcii, o prezență mai consistentă și să avem o poziție comună. Noi, ca state NATO, să mergem la americani și să le punem pe masă ceea ce ne dorim în Marea Neagră: noi vrem asta. Turcii voiau o Mare a Riveranilor, bulgarii voiau bărcuțe și spuneau «Să facem dragoste, nu război», cum a afirmat un președinte de-al lor, iar noi spuneam să vină trupele americane aici. Nu s-a întâmplat nimic, pentru că n-am fost în stare să ne coordonăm, spune Dungaciu.”
Marea Neagră, între interesele statelor riverane și deschiderea către Occident
Dungaciu a amintit că România discuta încă din perioada interbelică despre navigația în Marea Neagră. După aderarea României și Bulgariei la NATO și UE, cele două țări ar fi putut colabora mai bine pentru o strategie comună în regiune.
Dan Dungaciu: „A fost o ambiguitate strategică”
Dungaciu consideră că lipsa unei poziții comune privind Ucraina și Republica Moldova a împiedicat România să construiască o strategie regională alături de Turcia și Bulgaria. Diferențele de viziune au îngreunat cooperarea cu partenerii occidentali pentru securitatea Mării Negre.
„În fața acestei impetuozități, ca să spun așa, existau mai mulți factori. În primul rând, Ucraina nu era decisă, fiind împărțită între orientarea pro-Est și cea pro-Vest. Nici Republica Moldova nu avea o direcție clară. Ambele state au rămas într-o zonă-tampon, într-o stare de ambiguitate, fără o orientare fermă către NATO. Deci a fost o ambiguitate strategică. În perioada respectivă, n-am fost în stare să construim, împreună cu bulgarii și turcii, o prezență mai consistentă și să avem o poziție comună” , a declarat Dungaciu.
Războiul din Ucraina a complicat navigația și comerțul în Marea Neagră
Invazia rusă a Ucrainei, începută în februarie 2022, a schimbat situația de securitate din regiunea Mării Negre. Atacurile asupra porturilor și riscurile navigației au afectat transportul mărfurilor și siguranța rutelor maritime.
„Marea Neagră a devenit o zonă de război și nici nu mai știi cine trece pe acolo. Se bombardează tot ce se prinde, pornind de la premisa că unele nave transportă mărfuri rusești, iar altele duc mărfuri sau arme către Ucraina. Nu trebuie să ne facem iluzii: se pornește de la ideea că navele transportă lucruri care îi ajută fie pe ruși, fie pe ucraineni, iar tot ce se prinde este atacat. Aceasta este situația din Marea Neagră în acest moment afirmă Dungaciu.”