NOUA HARTĂ POLITICĂ A ROMÂNIEI

Nici nu s-a terminat bine numărătoarea voturilor, că PSD și PNL își dispută deja supremația la nivel național. Fiecare dintre cele două partide se laudă că a câștigat mai multe primarii decât avea înainte de alegeri, liderii se declară mulțumiți și defilează pe la televizor cu „cele mai bune rezultate". În ciuda catastrofei de la București, copreședintele PNL Alina Gorghiu apreciază că acesta este „cel mai bun scor pe care l-a obținut PNL după 1990" și că partidul pe care îl conduce alături de Vasile Blaga a performat la alegeri, cu toate că Predoiu a reușit să obțină în Capitală puțin peste 11%. La rândul său, Liviu Dragnea se declară satisfăcut de rezultat și plănuiește deja formarea majorității în 27 de județe. Într-adevăr, principalele fiefuri PSD și PNL din țară nu s-au dezis de orientarea lor politică și, cu mici excepții, raportul de putere se păstrează la fel ca până acum. Singurele județe în care au intervenit ceva schimbări în urma scrutinului de pe 5 iunie sunt Bacău, Caraș-Severin, Dâmbovița, Mehedinți, Prahova, Sălaj, Satu Mare și Vâlcea. Gândul vă prezintă noua hartă politică a României și principalele zone ale țării în care s-au înregistrat modificări ale raportului de putere politică.

Rezultatele parțiale făcute publice până acum de Biroul Electoral Central au demonstrat că alegerile locale de duminică nu au reușit să aducă mari schimbări în ceea ce privește harta politică a țării. Asta înseamnă că marile partide au reușit să-și conserve principalele redute, excepție făcând doar câteva județe în care raporturile PSD – PNL s-au modificat în urma scrutinului. Chiar dacă în precampanie și în campania electorală partidele au defilat fiecare cu tot felul de criterii de integritate, formațiunile au trimis în luptă, până la urmă, și o serie de candidați notorii pentru problemele lor penale. Acesta n-a fost, însă, un inconvenient pentru alegători, care, în unele cazuri, i-au votat chiar și pe cei certați cu legea în proporții covârșitoare.

BUCUREȘTI: La Primăria Generală a Capitalei s-a înregistrat o premieră: Gabriela Firea este prima femeie aleasă primar general. În ceea ce privește culoarea politică, însă, lucrurile nu s-au schimbat fundamental, întrucât la ultimele alegeri bucureștenii l-au votat pe Sorin Oprescu, acesta fiind susținut tot de social-democrați. Chiar dacă până la scrutinul din 5 iunie interimatul a fost asigurat de liberalul Răzvan Sava, situația la urne l-a dat drept câștigător tot pe candidatul PSD. Tot social-democrații au câștigat cele mai multe voturi și în Consilul General, aceștia având șansa să formeze majoritate alături de UNPR și ALDE.

SECTORUL 1: Un sector tradițional liberal, acesta a fost pierdut la alegerile din 5 iunie de PNL, unde candidatul Alexandru Nazare s-a clasat pe locul al treilea. În Sectorul 1 s-a dus cea mai puternică bătălie electorală, între candidatul USB, Clotilde Armand, și cel al PSD, Daniel Tudorache. Rezultatele primelor exit poll-uri o dădeau câștigătoare pe Armand, însă, pe măsură ce voturile au fost numărate, social-democratul Tudorache a câștigat teren și a reușit să o devanseze pe Armand.

SECTORUL 2: La fel ca în toate sectoarele Capitalei, PSD a câștigat și la Sectorul 2, acolo unde alianța PSD+UNPR era gata să mizeze pe Neculai Onțanu, dacă acesta din urmă nu ar fi fost cercetat penal de DNA. Astfel, social-democrații l-au trimis în luptă pe Mihai Toader, care a reușit să-i surclaseze pe contracandidații săi de la USB și PNL, obținând 35,2% din voturi.

SECTORUL 3: În ceea ce privește Sectorul 3, rezultatele alegerilor n-au fost deloc surprinzătoare, câștigător detașat fiind Robert Negoiță, candidatul PSD, cu peste 60% din voturi. În ciuda acuzațiilor de natură penală care i se aduc, dar și a suspiciunilor de plagiat care planează asupra tezei sale de doctorat, Negoiță a fost votat de majoritatea celor care au venit la urne în Sectorul 3 și a ajuns din nou primar.

SECTORUL 4: În ciuda asocierii de imagine pe care liberalul Răzvan Sava a încercat-o cu fostul edil Cristian Popescu Piedone, în speranța că, poate, ar reuși să câștige din popularitatea care îl caracterizează, candidatul PNL nu a reușit să câștige lupta electorală, el fiind învins de PSD-istul Daniel Băluță, cu circa 37% din voturi. Social-democrații și-au păstrat, astfel, influența și în acest sector.

SECTORUL 5: Surpriza cea mai mare a apărut la Sectorul 5, acolo unde Marian Vanghelie, principalul favorit, a pierdut alegerile, reușind să se claseze abia pe locul al treilea. Oricum ar fi, câștigători au fost, din nou, cei de la PSD, care au reușit să-și păstreze poziția în sector, pentru că și Marian Vanghelie a fost multă vreme membru PSD. Tot pesedist este și noul edil, Daniel Florea, care a reușit să obțină peste 33% din sufragii.

SECTORUL 6: O altă redută bucureșteană pe care cei de la PNL au pierdut-o pe 5 iunie este sectorul 6. În 2012, liberalii au reușit să câștige primăria cu Rareș Mănescu, iar acesta a rămas singurul edil din București care nu este cercetat penal de DNA. Totuși, duminică, bucureștenii l-au preferat pe social-democratul Gabriel Mutu, pe care l-au votat în proporție de aproximativ 37%. Liberalii s-au clasat aici abia pe locul al patrulea, candidatul Răzvan Mironescu fiind surclasat și de Mihai Daneș, de la USB, și de independentul Ștefan Florescu. 

 

Noua hartă politică a României. Raportul de forțe PSD-PNL

 

ALBA: În județul Alba, Consiliul Județean a fost adjudecat, cu 57% din voturi, de PNL. Liberalii au păstrat și conducerea primăriei reședință de județ, iar liberalul Mircea Hava a rămas pe scaunul de edil la Alba Iulia, acumulând 58,94% din sufragii, cu 42 de procente mai mult față de principalul său contracandidat, Cătălin Potor (PSD). De-a lungul timpului, Hava a avut în mai multe rânduri probleme cu legea, fiind învinuit de acordarea de subvenții cu încălcarea legii, și a fost vizitat de DNA care a decis sechestrului asigurator pe bunurile sale, acestea n-au fost, se pare, motive suficiente pentru a-i determina pe albaiulieni să aleagă un alt primar.

ARAD: PNL a rămas pe poziții și în județul Arad, acolo unde au câștigat Consiliul Județean cu 47% din voturi. Primarul Gheorghe Falcă a rămas, de asemenea, în funcție, fiind votat de arădeni cu 46,14% din sufragii. Ziua scrutinului electoral a început, însă, cu emoții pentru Falcă, pentru că edilul și-a pierdut buletinul și a fost nevoit să amâne momentul votului pentru a primi o nouă carte de identitate. Este al patrulea mandat pe care Falcă îl câștigă la primăria Arad, iar localnicii nu par să fie prea deranjați de problemele sale penale: procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe Falcă în 2007, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Mai precis, potrivit procurorilor, Falcă ar fi primit de la doi reprezentanți ai unei firme arădene o casă de peste 200 de metri pătrați în centrul orașului, iar primarul le-ar fi dat acestora la schimb un apartament de 90 de metri pătrați, la un preț mult subapreciat. În ciuda faptului că era anchetat pentru fapte de corupție, în 2008 Falcă a fost reales edil al Aradului. Falcă a fost achitat definitiv în 2013 de aceste acuzații.

ARGEȘ: Argeșul este unul dintre județele cu „tradiție” PSD-istă, așa că social-democrații au avut câștig de cauză și la aceste alegeri. Consiliul Județean a fost adjudecat de PSD cu 57,54% din sufragii, iar la primăria Pitești va sta în mandatul următor tot un social-democrat: Cornel Ionică, primarul interimar al orașului în perioada în care fostul edil Tudor Pendiuc a fost arestat preventiv, l-a învins la limită chiar pe Pendiuc, diferența dintre ei fiind de mai puțin de 400 de voturi.

BACĂU: Bacăul este unul din puținele județe în care, în urma alegerilor locale de pe 5 iunie, s-a schimbat ierarhia politică. PSD-ul a reușit să câștige și acest județ, obținând 41,50% din voturi la Consiliul Județean, și 35,38% din sufragii la primăria Bacău, prin candidatul Cosmin Necula.

BIHOR: Un alt județ care nu a înregistrat schimbări semnificative în urma alegerilor de duminică este Bihor, pe care și l-a adjudecat, la fel ca și la scrutinul precedent, PNL-ul. Astfel, la Consiliul Județean liberalii au obținut 36,93% din voturi, iar pentru primăria reședinței de județ, orădenii au optat tot pentru un PNL-ist, Ilie Bolojan câștigând alegerile cu un scor zdrobitor de 70,94%.

BISTRIȚA-NĂSĂUD: PSD a câștigat alegerile și în Bistrița-Năsăud, acolo unde a obținut aproape jumătate din totalul voturilor exprimate pentru Consiliul Județean (49,16%). Primarul orașului Bistrița, pentru a treia oară consecutiv, este tot un social-democrat, adică Ovidiu Crețu. Acesta a reușit să atragă aproximativ jumătate dintre votanți și a primit 47,26% din sufragii, iar procentul pe care l-a obținut i s-a părut unul „normal”, având în vedere proiectele propuse și realizate în ultimii ani.

BOTOȘANI: În județul Botoșani au avut câștig de cauză atât PSD, cât și PNL. Pe scurt, alegătorii au decis că PSD-ul merită să primească cele mai multe voturi pentru Consiiul Județean și au votat în consecință, acordându-le social-democraților 47,25% din voturi. La primăria orașului Botoșani, însă, locuitorii au ales un edil liberal, pe Cătălin Flutur, care a reușit să întrunească și el aproape jumătate din sufragii – 45,78%

BRĂILA: Județul Brăila rămâne un fief social-democrat, PSD reușind să câștige aici atât Consiliul Județean, cât și cea mai importantă redută a zonei, primăria reședinței de județ, Brăila. La județ, social-democrații au obținut un procent de 42,50%, în vreme ce noul edil, Marian Dragomir, a întrunit 44,63% din voturi. Dragomir a fost susținut în campania electorală de fostul primar al Brăilei, Aurel Simionescu, acesta din urmă declarând, după aflarea rezultatelor, că această victorie este una „personală”.

BRAȘOV: La Brașov situația voturilor de duminică nu a fost una surprinzătoare, mai ales că PNL-ul a rămas la putere în acest județ. Liberalii au câștigat la Consilul Județean 38,47% din voturi, iar primăria orașului Brașov a fost câștigată tot de George Scripcaru, fost membru PNL, acum candidat în calitate de independent. Scripcaru a obținut 52,60% din sufragii, în ciuda faptului că pe 29 iunie 2015 a fost reținut de DNA pentru abuz în serviciu și luare de mită, fiind plasat apoi sub control judiciar.

BUZĂU: Nici la Buzău lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. La conducerea județului au rămas tot cei de la PSD, aceștia reușind să-și impună candidații atât la Consiliul Județean, cât și la primăria orașului Buzău. Astfel, la județ, social-democrații au primit mai mult de jumătate din voturi – 53,30%, în vreme ce noul primar din Buzău, Constantin Toma, a reușit să-i convingă pe 41,49% dintre alegători că merită votul lor.

CĂLĂRAȘI: Liberalii își mențin și ei poziția la Călărași, acolo unde 54% dintre alegători au dat PNL-ului voturile la Consiliul Județean. Noul primar din Călărași este tot un liberal, Daniel Ștefan Drăgulin, care a câștigat al doilea mandat în funcția de edil cu 39,33% dintre opțiuni, învingându-l pe contracandidatul său de la PSD, Marius Dulce, fost viceprimar al orașului.

CARAȘ-SEVERIN: În județul Caraș-Severin cele două mari partide tradiționale, PSD și PNL și-au împărțit puterea la alegerile de duminică, acesta fiind unul dintre puținele județe în care ierarhia politcă s-a modificat în urma scrutinului de pe 5 iunie. Astfel, după alegeri, social-democrații și-au adjudecat Consiliul Județean, cu 44,61% din voturi, în vreme ce liberalii au câștigat primăria orașului Reșița cu 35,62% din sufragii, reprezentați de candidatul Ioan Popa.

CLUJ: Primăria orașului Cluj-Napoca a fost un succes sigur pentru PNL, întrucât candidatul liberal Emil Boc, fost prim-ministru și fost membru PDL, este foarte popular în reședința de județ, acesta reușind, de fapt, să și câștige cu o majoritate clară de 64,86% al patrulea mandat în al doilea cel mai mare oraș din România. Liberalii au obținut majoritate și la Consiliul Județean, acolo unde clujenii i-au votat, cu un procent de 41,17%.

CONSTANȚA: Primăria orașului Constanța a fost, încă o dată, câștigată de PSD. După ce Radu Mazăre a demisionat din funcția de edil în urma problemelor sale penale, un alt social-democrat, Decebal Făgădău, a învins în cursa electorală de pe 5 iunie. În schimb, Consiliul Județean a fost adjudecat de PNL, liberalii obținând 36,88% din voturi.

COVASNA: Un alt județ în care alegerile de pe 5 iunie nu au adus foarte multe modificări este Covasna. Lucrurile au rămas aici neschimbate atât la Consiliul Județean, cât și la primăria reședinței de județ, Sfântu Gheorghe, unde Antal Arpad de la UDMR s-a impus cu un procent covârșitor de 73,06%.

DÂMBOVIȚA: PSD-ul câștigă mandatul de primar al Târgoviștei, prin candidatul Cristian Stan, care reușește să obțină voturile a 45,20% dintre participanții la scrutinul de duminică. Partidul lui obține și cele mai multe voturi în ceea ce privește reprezentarea în Consiliul Județean, cu 59,96%.

DOLJ: Lia Olguța Vasilescu păstrează șefia Municipiului Craiova, deși procurorii DNA au reținut-o pentru luare de mită, spălare de bani și folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Vasilescu a fost plasată în arest la domicile, iar miercuri Curtea de Apel București a decis cercetarea ei în libertate. Cu toate acestea, Lia Olguța Vasilescu obține 58,48% din voturi. Partidul ei, PSD, obține cu 60%, și cele mai multe portofolii pentru reprezentanții în Consiliul Județean Dolj.

GALAȚI: PSD-ul păstrează Primăria Galați, prin Ionuț Pucheanu. Acesta a reușit să obțină 25,10% din voturile exprimate de alegători. PSD are și cele mai multe prezențe în Consiliul Județean, cu un procent de 44,71%.

GIURGIU: Județul Giurgiu rămâne al PSD-ului, care cucerește Consiliul Județean cu 64,22% din voturile exprimate de alegătorii giurgiuveni. Candidatul PSD, Nicolae Barbu, va rămâne primarul Municipiului Giurgiu și pentru următorii patru ani. Barbu a obținut votul a 39,97% dintre alegători.

GORJ: PSD-ul își menține supremația și în județul Gorj prin Florin Cârciumaru, care obține cel de-al patrulea mandat la Târgu Jiu cu 41,36% din voturi. Consiliul Județean este câștigat tot de PSD, social-democrații primind voturile a 47,70% dintre alegători.

HARGHITA: UDMR și-a adjudecat cele mai multe mandate în cadrul Consiliului Județean, cu 61,70% dintre voturi. În ceea ce privește primăria reședinței de județ, UDMR își păstrează șefia prin candidatul Robert Kalman Raduly, care a obținut 65,78% dintre voturi.

HUNEDOARA: PSD și-a asigurat șefia Consiliului Județean, cu 42,76% din voturi. Primăria Hunedoarei va fi condusă, pentru următorii patru ani, de un primar venit din partea unui nou partid, PSRo, Mircea Muntean, care a fost votat de 36,20% dintre alegători.

IALOMIȚA: PSD păstrează mandatul de primar al Sloboziei, prin victoria lui Adrian Mocinoiu. Acesta a reușit să obțină un procent de 36,30%. Social-Democrații și-au asigurat și cele mai multe mandate în Consiliul Județean, cu peste 50% din voturi, respectiv 50,32%.

IAȘI: Noul primar al Iașiului este Mihai Chirică din partea PSD. Acesta duce mai departe conducerea social-democrată, reușind să obțină 46,70% din voturile exprimate. În ceea ce privește Consiliul Județean, a câștigat tot PSD, cu un procent de 43,24%.

MARAMUREȘ: Coaliția pentru Baia Mare, formată din UNPR, PNȚCD și Forumul Democrat German, dă primarul reședinței de județ maramureșene, Baia Mare, în persoana lui Cătălin Cherecheș. Acesta a reușit să obțină 70,14% dintre voturi. Vestea câștigării mandatului de primar a primit-o în spatele gratiilor. Cherecheș se află, în prezent, în arestul Penitenciarului Gherla, unde este reținut, fiind acuzat că a primit mită zeci de mii de euro din partea unui reprezentant al unui club sportiv local în schimbul finanțării de către Primărie a echipei de fotbal. Aceeași formațiune a reușit să obțină și cele mai multe mandate în Consiliul Județean, cu voturile a 42,24% dintre alegători.

MEHEDINȚI: Primăria din Drobeta Turnu Severin va fi condusă pentru următorii patru ani de reprezentantul PSD Marius Screciu. Candidatul a obținut 41,91% din voturi. Consiliul Județean va fi format, în majoritate, tot de reprezentanți social-democrați.

MUREȘ: PNL își păstrează influnța la șefia Primăriei Târgu Mureș, prin candidatul Dorin Florea, care a reușit să obțină voturi în procent de 42,95%. Chiar dacă el candidat independent, el a fost susținut de PNL. De partea cealaltă, cele mai multe mandate în Consiliul Județean le vor primi reprezentanții UDMR. Partidul a reușit să adune 34,10% din voturile mureșenilor.

NEAMȚ: Primăria Piatra Neamț rămâne sub conducerea PNL, după ce candidatul Dragoș Victor Chițic a reușit să obțină 35,40% din voturi. Totuși, PSD câștigă, cu 44%, cele mai multe mandate de consilieri județeni.     

OLT: PSD-ul obține 57,58% din voturile alegătorilor și va avea cei mai mulți reprezentanți în Consiliul Județean Olt. Același partid câștigă și la Primăria Slatina, unde noul primar va fi Emil Stelian Constantin Moț. Candidatul a reușit să adune 43,99% din voturile exprimate.

PRAHOVA: În județul Prahova, PSD pierde Primăria Ploiești în fața candidatului PNL, Adrian Florin Dobre, care obține 32,77% din voturile ploieștenilor. PSD reușește, însă, să obțină cele mai multe mandate de consilieri județeni, cu un procent de 33,69%.

SĂLAJ: UDMR-ul pierde șefia Primăriei Zalău în fața PSD-ului. Ionel Ciunt a adunat 41,10% din voturi. Același partid a reușit să adune și cele mai multe voturi în ceea ce privește reprezentanții din Consiliul Județean Sălaj, cu un procent de 36%.

SATU-MARE: Noul primar al municipiului Satu-Mare vine din partea UDMR. Kereskenyi Gabor a reușit să convingă 42% dintre alegătorii care au participat la vot. În ceea ce privește Consiliul Județean, PSD a obținut cele mai multe mandate de consilieri, cu un procent de voturi favorabile de 39,15%.

SIBIU: Forumul Democrat al Germanilor din România își continuă șefia în cadrul Primăriei Sibiu. Fostul viceprimar, Astrid Cora Fodor, a obținut 57,13% din voturi. De partea cealaltă, PNL își asigură cele mai multe portofolii de consilieri județeni, cu 42,75%.

SUCEAVA: Ion Lungu, din partea PNL obține al patrulea mandat de primar al Sucevei, cu 41,13% din voturi. PNL va conduce și Consiliul Județean pentru umătorii patru ani, reușind să adune 47,17% dintre voturile exprimate.

TELEORMAN: PSD-ul câștigă cu 57% bătălia pentru Consiliul Județean. În ceea ce privește Primăria Alexandria, Victor Drăgușin, tot de la PSD, obține al treilea mandat consecutiv, fiind votat în proporție de 61,63% de alegătorii care au participat la scrutinul de duminică.

TIMIȘ: Reprezentantul PNL, Nicolae Robu, obține al doilea mandat pentru Primăria Timișoara. 52,67% dintre participanții la vot i-au acordat încrederea lui Robu. Totuși, PSD-ul reușește să adune cele mai multe voturi în ceea ce privește reprezentarea în Consiliul Județean, cu 40,86%.

TULCEA: Candidatul independent, Constantin Hogea, câștigă fotoliul de primar al municipiului Tulcea, cu 34,77% din voturi, iar PSD-ul își asigură șefia Consiliului Județean, cu un procent de încredere de 43,28%.
Constantin Hogea a fost trimis în judecată în august anul trecut de procurorii DNA, alături de soția și de fiica sa. Primarul este acuzat că a acordat o autorizație de construcție a unui bloc de locuințe, primind în schimb un apartament cu trei camere.

VÂLCEA: Mircia Gutău, reprezentantul Partidului Ecologist Român, reușește să câștige mandatul de primar pentru Primăria Râmnicu Vâlcea, cu 42,37% din voturi. Cele mai multe portofolii în Consiliul Județean revin reprezentanților PSD, care au stâns 34,53% din voturile vâlcenilor.

VASLUI: Pesedistul Vasile Pavăl reușește să obțină al treilea mandat de primar, cu cel mai mare procent dintre toți candidații la primăriile reședințelor de județ, respectiv 75,99% din voturile exprimate. Partidul pe care îl reprezintă obține și cele mai multe locuri în Consiliul Județean Vaslui, cu un procent de 54,18%.

VRANCEA: PSD-ul obține atât mandatul de primar al Focșaniului, cât și șefia Consiliului Județean. La Primăria Focșani va conduce, pentru următorii patru ani, Cristi Valentin Misăilă, care a reușit să obțină un procent de voturi favorabile de 40,01%. De partea cealaltă, PSD a obținut pentru Consiliul Județean 50% dintre voturi.
 
 

Inchide