Ce miză are România în negocierile de la Bruxelles pentru agricultură. Constantin Bîrcă, APIA, la conferința Gândul Euro Industry: „Ar fi un lucru bun ca lucrurile să rămână așa cum sunt”

Constantin Bîrcă, director general adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a declarat pentru Gândul că, în opinia sa, România ar trebui să susțină menținerea actualei arhitecturi de gestionare a fondurilor europene destinate agriculturii, cu FEGA administrat de APIA și FEADR de AFIR. El a explicat, după dezbaterile din cadrul conferinței Gândul Euro Industry Summit, că rezultatele agenției –  absorbția fondurilor europene în proporție de peste 96% – se bazează pe experiența acumulată de angajați în aproape două decenii de activitate, pe digitalizarea proceselor și pe automatizarea controalelor administrative.

Dezbaterea organizată de Gândul a avut loc în contextul în care agricultura românească se așază la masa negocierilor pentru bugetul UE 2028–2034 cu o miză de miliarde de euro. Pe de o parte, e nevoie de menținerea unui buget sustenabil pentru Politica Agricolă Comună (PAC), pe de altă parte trebuie să obțină finanțarea investițiilor care fac fermele mai competitive și mai rezistente la crize.

Bîrcă, despre viitorul fondurilor UE pentru agricultură: Cred că ar fi un lucru bun ca lucrurile să rămână așa cum sunt

În acest context, Constantin Bîrcă spune că, din experiența anterioară a României, cel mai adecvat este actualul sistem de administrare a fondurilor europene pentru agricultură, fără reorganizarea structurilor care gestionează plățile și investițiile.

Reprezentantul APIA a subliniat că aceste mecanisme permit gestionarea simultană a campaniilor de depunere și autorizare a cererilor, a schemelor de plată și a controalelor, în timp ce agenția continuă să efectueze plățile în avans către fermieri. Întrebat de reporterul Gândul care ar trebui să fie poziția României la negocierile de la Bruxelles, din punctul său de vedere, Bârcă a pledat pentru menținerea mecanismului care s-a dovedit deja a fi funcțional.

„Am cunoștință despre diverse discuții și variante privind modul în care ar trebui să arate arhitectura Ministerului Agriculturii și gestionarea acestor fonduri. Dar, dacă vreți părerea mea sinceră, cred că ar fi un lucru bun ca lucrurile să rămână așa cum sunt în prezent.

Mă refer aici la cele două fonduri pe care le gestionăm: pe de o parte, FEGA, fondul gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar pe de altă parte, FEADR, gestionat de cealaltă agenție din subordinea Ministerului Agriculturii, și anume AFIR. De la înființarea APIA, am avut o rată de absorbție a fondurilor europene de peste 96%. Prin aceasta vreau să spun că oamenii care lucrează în această agenție s-au specializat, în mare parte, la locul de muncă. În 2006, când am venit și eu în această agenție, eram cu toții tineri și am pus, cărămidă peste cărămidă, bazele activității noastre. Între timp, s-a acumulat o experiență care a dus la aceste rezultate excepționale, spun eu, dar nu doar eu, ci și fermierii pe care îi servim an de an”, a declarat Bîrcă pentru Gândul.

Peste 580 de milioane de euro plătiți în avans pentru aproximativ 555.000 de fermieri

Constantin Bîrcă, director general adjunct al APIA, a evidențiat la Gândul Euro Industry Summit amploarea activității agenției în gestionarea subvențiilor agricole, precizând că, în cei peste 20 de ani de funcționare, APIA a absorbit peste 48 de miliarde de euro. El a subliniat volumul mare de muncă generat de suprapunerea campaniilor de primire și autorizare a cererilor, a schemelor de plată și a controalelor, precum și rolul sistemului informatic și al bazei de date a agenției, a doua ca dimensiune la nivel național, după cea a Evidenței Populației.

În privința plăților, Bîrcă a anunțat că, la data declarației, APIA achitase 94 de milioane de euro într-o singură zi și ajunsese la un total de 584 de milioane de euro plătiți în avans pentru aproximativ 555.000 de fermieri.

Până la finalul anului, APIA vrea să finalizeze plățile regulate către fermieri

Până la sfârșitul anului agenția își propunea să efectueze plățile regulate și să gestioneze măsurile de sprijin, inclusiv cele referitoare la secetă.

„Chiar și în această perioadă gestionăm fondurile destinate fermierilor. Mă refer la plățile în avans, pentru care APIA se află în plin proces de derulare. Am ajuns la jumătatea plafonului alocat pentru plata în avans, iar numărul fermierilor care au beneficiat de aceste plăți a depășit deja jumătate din totalul estimat.

Acest lucru arată că activitatea continuă și că digitalizarea dă rezultate. Trebuie să vă spun că atât componenta IT, cât și tot ceea ce înseamnă control administrativ se desfășoară automatizat”, a precizat Bîrcă pentru Gândul.

El a adăugat că dezbaterea organizată de Gândul, care a pus în dialog reprezentanți ai administrației publice și pe cei ai mediului de afaceri, a generat multe idei, „care ulterior vor fi puse în practică sub o formă sau alta”.

Perspectivele Politicii Agricole Comune după 2028, pe agenda dezbaterii Gândul

Temele dezbaterii organizate de Gândul au inclus viitorul politicii de coeziune și domeniile care vor mai putea beneficia de finanțare europeană, continuarea finanțării marilor proiecte de infrastructură — de la autostrăzi și spitale până la infrastructura rutieră și feroviară și lucrările civile —, precum și perspectivele Politicii Agricole Comune după 2028, inclusiv în ceea ce privește subvențiile și finanțarea proiectelor.

Sesiunea dedicată agriculturii și mediului i-a  reunit, din partea autorităților publice, pe Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Mircea Fechet, deputat și fost ministru al Mediului, Constantin Bîrcă, director general adjunct al APIA, Adrian-Ionuț Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Laurențiu Păștinaru, vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate. Conferința a fost moderată de Bogdan Pavel, senior jurnalist Gândul.

Gândul Euro Industry Summit a pus în dialog decidenți din administrația publică și mediul privat

Dezbaterea organizată de Gândul a generat un dialog interdisciplinar între reprezentanți de la vârful administrației publice și cei ai mediului de afaceri legat de prioritățile economiei, viitorul finanțărilor europene și investițiile sunt necesare în energie și infrastructură

Conferința Euro Industry Summit 2026 – ediția a III-a a avut loc marți, 27 octombrie, la Athénée Palace Bucharest, sala Regina Maria și a fost susținută de partenerii Electrica, Banca Transilvania, Electromontaj, RetuRO, Philip Morris, PPC, Transgaz, Transelectrica, Proger Global Network, Erbașu, Elektra Invest, Romgaz, Concelex, Alive Capital, AVIMI, Agro Chirnogi, ANIOEST, Nuclearelectrica, Intercereal, Waldevar, Tecnic, ALRO.