Ceasul de buzunar al Regelui Carol I, prezentat într-o licitație-eveniment! A fost lăsat, prin testament, celebrului ARHITECT al Casei Regale

Publicat: 26 02. 2024, 08:00
Actualizat: 26 02. 2024, 09:49

Licitația „George și Victor Stephănescu, o viață dedicată creației”, organizată de Casa de Licitații „Historic”, aduce în prim-plan una dintre cele mai remarcabile familii românești, Stephănescu, a cărei arhivă extraordinară este adusă pentru prima dată în atenția publicului.

George și Victor Stephănescu – ambii școliți în instituții de învățământ celebre din străinătate – au servit dinastia și Casa Regală a României prin rezultatele lor profesionale remarcabile, a căror „amprentă” nu va putea fi ștearsă niciodată.

  • George Stephănescu (13 decembrie 1843 – 25 aprilie 1925), fondatorul Operei Române, lăsa în urmă nu numai generații de elevi prin cariera sa pedagogică, dar și numeroase contribuții lirice, dezvoltând astfel domeniul muzicii clasice în spațiul românesc.
  • Fiul său, Victor Stephănescu (n. 14 martie 1877 – d. 1950), se remarca drept unul din cei mai importanți arhitecți români ai epocii moderne, fiindu-i atribuite unele din cele mai semnificative edificii române – Catedrala Încoronării de la Alba-Iulia, Marea Moschee din Constanța, Biblioteca Metropolitană, extensia Gării de Nord, fiind și unul din arhitecții șefi ai Expoziției Generale Române din 1906.

Piesa de rezistență a acestei serii de licitații „Historic” – care urmează a se desfășura în 3 etape, în 4, 5 și 7 martie 2024, de la ora 18:30 – este ceasul regelui Carol I, realizat de compania elvețiană Golay Fils & Stahl și oferit prin testament, pentru serviciul său, arhitectului Victor Stephănescu.

Dar loturile licitației „George și Victor Stephănescu, o viață dedicată creației” intră și în intimitatea familiei Stephănescu, prin numeroase fotografii, corespondențe și documente.

Gândul prezintă informații în exclusivitate despre această serie de licitații organizată de „Historic”, dar și o GALERIE FOTO extraordinară în care pot fi descoperite, printre multe altele, fotografii cu Regina Maria, Regele Ferdinand, brevete de invenții și chiar cartea de vizită a lui Aurel Vlaicu, alături de o fotografie a acestuia în fața avionului.

Ceasul de buzunar al regelui Carol I: „Este o piesă impozantă…”

Ceasul de buzunar tip hunter din aur galben de 14K al regelui Carol I, marca Golay Fils & Stahl – preț de pornire 15.000 € -, este decorat pe capacul principal cu monograma regelui Carol I.

Victor Stephănescu primește prin testament, de la Regele Carol I, chiar ceasul pe care îl folosise suveranul. Ceas de buzunar, din aur, care face parte din această licitație ce se va desfășura în 3 etape, la începutul lunii martie. Este o piesă impozantă…”, a dezvăluit Cezar Florea, președintele Societății Române de Bibliofilie și manager al casei de licitații „Historic”, în exclusivitate pentru Gândul.

Ceasul de buzunar al Regelui Carol I

Atât pe capacul anterior al ceasului, cât și cel posterior, a fost aplicat un strat de email roșu.

  • Ceasul a fost proiectat pe 3 capace, pe cel anterior se regăsește inscripționată seria No. 28459 și marca bijutierului Golay Fils & Stahl, Geneva.
  • Cadranul principal al ceasului ceasului cu un diametru de 40,60 mm, este decorat cu email alb și cifre arabe, proiectat cu un cadran pentru secundar.
  • Ceasul cântărește 93,55 g, diametrul total al carcasei este de 47 mm și prezintă 15 rubine.

Fondată în anul 1837 în Geneva, compania Golay Fils & Stahl devenea, în epocă, bijutierul oficial al Casei Regale a României. Din anul 1896, regele Carol I al României, un client loial al casei, a făcut mai multe vizite personal în magazinul din Geneva.

Istoria acestui ceas de buzunar este deosebit de interesantă și personală, relevând o viață dedicată profesiei, dar și un devotament față de dinastie și proiectele unei monarhii în curs de modernizare”. De asemenea, pentru munca depusă în slujba dinastiei, Victor Stephănescu primea prin testament din partea regelui Carol I ceasul de buzunar marca Golay Fils & Stahl.

Historic

Arhitectul Victor Stephănescu a primit, prin testament, ceasul de buzunar al Regelui Carol I

„Doresc ca toate persoanele cari m’au servit în timpul Domniei mele ca miniştri, adiutanţi regali, funcţionari ai Casei regale şi princiare, dame de onoare etc., să primească fiecare un dar, consistând în un obiect de artă, un tablou, o miniatură, un ac, un ceasornic, un inel, etc. Cele din urmă obiecte vor fi luate din cutiile mele cari conţin bijuterii destinate ca daruri”, menționa Regele Carol I în testamentul său.

Regele Carol I: „Doresc ca toate persoanele cari m’au servit în timpul Domniei mele ca miniştri, adiutanţi regali, funcţionari ai Casei regale şi princiare, dame de onoare etc., să primească fiecare un dar”

Deosebit de interesant este detaliul ce ține de uzura ceasului. Emailul roșu lipsește parțial de pe capacul ceasului, uzură ce aparține utilizării ceasului de regele Carol I, întrucât Victor Stephănescu l-a păstrat ca o piesă de colecție.

Ceasul de buzunar al Regelui Carol I.jpg

„Victor Stephănescu se întoarce în România și devine arhitectul Casei Regale”

În exclusivitate pentru Gândul, Cezar Florea și-a manifestat entuziasmul în perspectiva acestei serii de licitații care aduce în fața publicului alte file de istorie ale neamului românesc.

George Stephănescu a fost un mare muzicolog, cel mai mare muzicolog la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea și începutul secolului douăzeci, cel care a descoperit-o pe Hariclea Darclée – a fost profesorul ei -, cea mai mare soprană a lumii până la Maria Calas. În lumea muzicală a perioadei, el era dirijorul Teatrului Național. În acea vreme, Teatrul Național era bastionul culturii în țara noastră.

Hariclea Darclée

George Stephănescu a avut un băiat, pe Victor Stephănescu, a terminat arhitectura la Paris, ca șef de promoție. Ulterior, se întoarce în România și devine arhitectul Casei Regale. El face expoziția din anul 1906 – jubileul de 40 de ani al Regelui, în Parcul Carol au existat Palatul Artelor, Pavilionul Regal…

Acest Victor Stephănescu s-a ocupat de principalele construcții, de la începutul secolului și până în anii `40. La 1913 face moscheea din Constanța, cea mai mare construcție de rit musulman din Europa, apoi face cazinoul din Mamaia, Cercul Militar Național – împreună cu arhitectul  Dimitrie Maimarolu -, și face parte din proiectul modernizării Arcului de Triumf.

Dar un obiectiv primordial al său este Catedrala Încoronării de la Alba Iulia”, a explicat Cezar Florea.

Descoperire uluitoare: „1.200 de clișee pe sticlă” / Fotografii care nu au fost văzute niciodată

În arhiva arhitectului Victor Stephănescu – nici nu se știa că acesta a fost și un mare pasionat de fotografie – s-au descoperit 1.200 de clișee pe sticlă, întreaga lui colecție de fotografii.

„Este vorba despre clișee autocrome”, explică Cezar Florea, în exclusivitate pentru Gândul, „autocromia fiind prima tehnologie prin care s-a putut face o fotografie color”.

A fost inventată de Frații Lumiere, cei care au inventat cinematografia, bretând tehnica autocromiei în 1904.

Noi avem clișee fotografice color din 1907 până în 1915. Aici este vorba despre o mare descoperire, fiindcă în România nu existau, până acum, imagini color, românești, din acea perioadă. În arhivele muzeelor există ceva, dar de prin anii `40.

Familie de țărani români

Am descoperit foarte multe portrete de țărani – realizate la Casa Doina de pe Kisellef – care sunt color. Noi aveam fotografii cu țărani, realizate de fotograful  Ghica, în 1896. Dar aceste fotografii erau alb-negru. Și acum reușim să vedem adevăratele culori ale costumelor populare de atunci. Poate începe o cercetare a costumului popular românesc, din acest punct de vedere, de la 1906 încoace. În general, în toată lumea, autocromiile sunt piese extraordinare.

Țărăncuță cu basma

Am descoperit fotografii realizate la toate obiectivele importante pe care Victor Stephănescu le-a construit, inclusiv Muzeul Geologic, vizavi de Muzeul Țăranului Român. Sunt fotografii realizate din momentul în care a început construcția și până la final, nu au fost văzute niciodată”, a mai declarat Cezar Florea, managerul „Historic”.

Grup de țărani

Victor Stephănescu și ridicarea unui nou lăcaș de cult pentru etnicii musulmani din Constanța / Decorat de sultanul Mehmed al V-lea ordinul „Medgidie“ în grad de Comandor

În acest context, regele Carol I, ctitor al României moderne, l-a contractat pe arhitectul Victor Ștephănescu pentru mai multe proiecte de construcție și restaurare, în vederea creării unui spațiu național congruent din punct de vedere arhitectural și cultural.

Astfel, în timpul domniei regelui Carol I, unul din cele mai importante proiecte pe care Victor le-a realizat a fost Moscheea Regală Carol I din Constanța.

În spiritul unei politici de apropiere față de Imperiul Otoman, regele, printr-o abordare demnă de a fi pusă sub egida diplomației culturale, a decis ridicarea unui nou lăcaș de cult pentru etnicii musulmani din Constanța.

Moscheea din Constanța

Fiind recunoscut pentru rezultatele sale excepționale din timpul Expoziției Jubiliare din 1906, arhitectul Victor Stephănescu a primit acest proiect important. Pentru a aprofunda arhitectura islamică, Victor a întreprins vizite în mai multe orașe din Turcia.

Lucrările au culminat cu inaugurarea, la 31 mai 1913, a unei construcții impunătoare, eveniment la care au participat familia regală, oficialitățile române, dar și turce.

Pentru rezultatele sale deosebite, Victor Stephănescu primea din partea sultanului Mehmed al V-lea ordinul „Medgidie“ în grad de Comandor.

Victor Stephănescu primea din partea sultanului Mehmed al V-lea ordinul „Medgidie“ în grad de Comandor.

Regele Ferdinand și arhitectul Victor Stephănescu, surprinși la așezarea pietrei de temelie a Catedralei Încoronării de la Alba Iulia

Încheierea Tratatului de la Trianon și, ca urmare a acestuia, Unirea Principatelor cu Transilvania, însemna o piatră de temelie în formarea României Mari, mult așteptatul vis național, urmat de încoronarea lui Ferdinand ca rege, următorul pas coerent pentru monarhie.

Astfel, s-a ales Alba-Iulia ca loc de celebrare a încoronării, acolo unde Nicolae Iorga a propus ridicarea unei biserici monumentale, iar proiectul a fost atribuit chiar arhitectului Victor Stephănescu.

În ziua de 28 martie 1921, suveranii României veneau la Alba-Iulia pentru a pune piatra de temelie a monumentului alături de arh. Victor Stephănescu.

O fotografie tip carte poștală, cu valoare istorică indiscutabilă, i-a susprins pe Regele Ferdinand și pe arhitectul Victor Stephănescu la așezarea pietrei de temelie a Catedralei Încoronării, în data de 28 martie 1921.

Regele Ferdinand și arhitectul Victor Stephănescu, la așezarea pietrei de temelie a Catedralei Încoronării

În cadrul licitației „George și Victor Stephănescu, o viață dedicată creației”  vor fi prezentate și 35 de clișee realizate de arh. Victor Stephănescu în timpul construcției Catedralei Încoronării de la Alba Iulia.

Construcția Catedralei Încoronării de la Alba Iulia

De altfel, simțul artistic devenise o moștenire de familie, celălalt fiu al maestrului George Stephănescu fiind pictorul Gabriel Stephănescu Arephy.

Recunoscut internațional, modernistul Arephy rămâne cunoscut ca membru fondator al Sindicatului și Societății de Arte Plastice a Salonului Independenților din Paris, începând din 1928.


Citește și:

EXCLUSIV | Descoperire rarisimă – ”Micul Jurnal Intim” al Reginei Maria, o ”bijuterie a sufletului ei”. Academician Georgeta Filitti: ”Pagini întregi în care femeia aceasta trăiește numai bucuria de a ști că există acest om. Și omul acesta se numește Barbu Știrbey” (GALERIE FOTO)

EXCLUSIV | Licitația ”Istoria românilor între Principate și Regat”, etapa I. Cu ce sume au fost adjudecate copia oficială a Convenției de la Paris (1858) și fotografia originală a lui Avram Iancu (VIDEO)

ALTCEVA cu Adrian Artene. Fotografiile secrete ale Reginei Maria. Albumele valorează cel puțin 50.000 de euro | VIDEO

EXCLUSIV | A fost descoperită copia oficială a Convenției de la Paris (1858), piatra de temelie a statului român modern. Academicianul Răzvan Theodorescu: ”Un asemenea document ar trebui să stea la intrarea în Muzeul Național” (GALERIE FOTO)

EXCLUSIV | Cea mai mare licitație de manuscrise literare organizată în România: ”Cioran, Eliade, Blaga, Ionesco, Goga, o reîntregire a patrimoniului cultural național”