Dan Dungaciu critică toată clasa politică din România. „E mai nocivă pe timp de pace decât războiul din Ucraina”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, sociologul Dan Dungaciu a criticat modul în care clasa politică din România a gestionat problemele țării și a susținut că situația actuală este rezultatul acumulării mai multor crize. Sociologul a dat ca exemplu situația energetică și faptul că România ajunge să importe energie din Ucraina, o țară aflată de ani de zile în război. În opinia sa, este paradoxal ca Ucraina, după ani de bombardamente, să poată furniza energie României, iar acest lucru arată cât de prost au fost gestionate lucrurile în România în timp de pace.

„Apropo de Ucraina, care ne vinde curent… importăm din Ucraina. Asta ar însemna că, pe timp de pace, clasa noastră politică a fost mai nocivă decât patru ani de bombardamente ale lui Vladimir Putin și ale Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru că, de fapt, asta este consecința. Nu se poate ca Ucraina, după patru-cinci ani de război, să ne livreze energie.

Povestea energiei este una dintre fațetele acestei crize majore, pentru că drama începe atunci când constați că, de fapt, de la criza politică până la criza energiei, de la secete până la lacurile pe care le-am golit, toate s-au întâmplat concomitent, în condițiile în care aveam prognoze meteo pentru un an secetos”, a declarat socioloful Dan Dungaciu.

Dan Dungaciu spune că România se confruntă cu o suprapunere de crize

Dan Dungaciu a atras atenția și asupra riscurilor de securitate generate de războiul din apropierea României. El a remarcat intensificarea atacurilor rusești în zona Odesa și asupra porturilor de la Dunăre. Sociologul e de părere că România se confruntă cu o suprapunere de crize care creează o situație extrem de periculoasă.

„Vezi că, crizele sunt peste tot. Să nu mai zic de problematica de securitate. Doamne ferește, până în prezent nu am avut victime, dar, dacă te uiți la ce se întâmplă lângă noi, la intensitatea atacurilor rusești în zona Odesa și nu numai, ci și asupra porturilor de pe Dunăre, aceasta crește. Din această perspectivă, dronele care trec pe aici ajung în Bulgaria și, ca să nu mai zic, în Republica Moldova.

Peste toate acestea, peste criza energetică, se suprapun mai multe crize. Marinarii numesc asta «criza perfectă», adică «furtuna perfectă», în momentul în care o navă nu mai poate să scape dintr-o convergență de factori care îi asigură scufundarea”, a adăugat sociologul la a emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

România a intrat în stare de urgență din cauza secetei la începutul lunii august

România a declarat pe 1 august stare de urgență pe piața energiei din cauza secetei severe. Din motive de siguranță, autoritățile au oprit la acel moment un reactor de la Centrala Nucleară Cernavodă. Ulterior, astăzi, 13 august a fost oprit și cel de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a cerut ajutorul oficialilor de la Kiev, la inițiativa premierului Ilie Bolojan.

„Vecinii se ajută reciproc atunci când este posibil, iar acum criză de energie face ca România să aibă nevoie să ne putem baza, mai ales în orele de vârf, și pe suplimentarea producției din Ucraina în perioada imediat următoare. Acesta a fost subiectul convorbirii telefonice pe care am avut-o cu ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha”, a scris Oana Țoiu într-o postare pe Facebook.

România va importa până la 2.300 MW în această seară după oprirea Unității 2

România funcționează, începând de astăzi, 13 august fără cei 700 MW produși de la Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă. Necesarul de energie electrică de import este estimat la 2.300 MW.

Joi, în jurul orei 16.00, România consuma în jur de 4500 MW și produce 4900 MW – cu un vârf de peste 2500 MW din energia fotovoltaică, potrivit datelor monitorenergie.ro. Datele OPCOM indică prețul energiei pe PZU (Piața pentru ziua următoare) pentru joi, 13 august,  începând cu ora 20.00: peste 1700 lei MWh.  Asta înseamnă că, la acest nivel de import, în fiecare oră România cumpără energie de circa 3,9  milioane de lei.

Grupul Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, rezerva suplimentară de energie

România dispune de rezerve suplimentare de producţie, care pot fi puse la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional, arată ministerul.  Acestea includ capacităţi pe gaze naturale, cărbune, producţie hidro, solară şi eoliană, precum şi sisteme de stocare în baterii.

Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum şi minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile.