Premieră de război în țară, trecută pe sub radar de oficialii români. Americanii au testat lângă Brașov „drona-fantomă” care poate aproviziona soldații și care poate opera când semnalul dispare. În SUA, subiectul a fost dezbătut pe larg. În România, liniște

Americanii au venit în România cu una dintre noile lor „jucării” pentru războiul modern și au pus-o la treabă chiar cu ajutorul Forțelor Aeriene Române. Numai că, în timp ce peste Ocean testul a fost prezentat cu imagini, explicații și detalii despre tehnologia folosită, la noi momentul a trecut total nesemnalizat. Este vorba despre Long Range Grasshopper, un sistem autonom de reaprovizionare capabil să ducă peste 200 de kilograme de provizii către militari aflați în zone periculoase și să opereze inclusiv atunci când GPS-ul este bruiat sau degradat.

Testul a avut loc pe 15 mai 2026, în apropiere de Cincu, județul Brașov, în timpul uriașului exercițiu multinațional Trojan Footprint 2026. Iar americanii îl cataloghează fără ocolișuri drept o premieră: a fost prima utilizare a Long Range Grasshopper în teatrul de operații al Comandamentului European al SUA – EUCOM.

Și România nu a fost doar gazda experimentului. „Drona-fantomă” a fost urcată într-un C-27J Spartan al Forțelor Aeriene Române, iar militarii români apar chiar în fotografiile oficiale pregătind sistemul pentru zbor și urmărindu-l după lansare. Imaginile au fost publicate de U.S. Special Operations Command Europe.

Americanii au anunțat premiera. La noi, Grasshopper nici nu apare în vreun comunicat

Partea care ridică însă sprâncene este modul diferit în care momentul a fost comunicat.

Pe 19 mai, la patru zile după test, MApN a anunțat public exercițiul Trojan Footprint 2026: peste 3.000 de militari din 23 de state NATO și partenere, operațiuni speciale, infiltrări aeriene și terestre și antrenamente pentru acțiuni în medii ostile și complexe.

Numai că Long Range Grasshopper, testul de la Cincu și premiera anunțată de americani nu apar în comunicatul Ministerului Apărării.

Nu putem afirma, totuși, că MApN ar fi încercat în mod deliberat să ascundă experimentul, ci poate nu l-a considerat atât de important. Cert este însă că americanii l-au făcut public, cu fotografii și video, în vreme ce autoritățile române nu au prezentat această secvență în comunicarea oficială despre exercițiu.

Ce știe să facă „drona-fantomă”

Grasshopper nu este o dronă de atac și nu cară bombe către țintă. Misiunea sa este diferită și extrem de importantă într-un război: să țină trupele aprovizionate atunci când elicopterele sau avioanele cu echipaj nu se pot apropia fără riscuri enorme.

Americanii descriu scenariul foarte simplu: militari izolați, într-o zonă ostilă, fără o pistă sau un loc sigur pentru aterizare și cu sisteme antiaeriene inamice în apropiere. În loc să riște oameni și o aeronavă de milioane de dolari, poate fi trimis Grasshopper. Aparatul este lansat din aer și pleacă autonom către destinația stabilită.

Poate transporta până la 500 de livre, aproximativ 227 de kilograme, iar U.S. Special Operations Command Europe spune că poate traversa sute de mile pentru a duce încărcătura acolo unde este nevoie.

Poate transporta alimente, apă, materiale medicale și alte provizii necesare militarilor aflați pe front.

Și mai are o calitate esențială pentru războaie: este conceput să funcționeze în medii în care GPS-ul este limitat, degradat sau indisponibil. Producătorul DZYNE spune că sistemul navighează autonom către destinația programată chiar și în asemenea condiții.

De aici și porecla de „dronă-fantomă”. Nu vorbim despre un aparat ”invizibil”, ci despre unul construit tocmai pentru a continua o misiune de reaprovizionare într-un mediu în care tehnologia clasică de navigație poate fi atacată sau bruiată.

România, poligon pentru tehnologia de război a SUA

Mai există un amănunt care spune multe despre filosofia din spatele sistemului: se pare că Grasshopper este de unică folosință.

Nu trebuie să se întoarcă la bază și nici să fie recuperat pentru următoarea misiune. DZYNE îl descrie drept un sistem autonom, relativ ieftin și „expendable”, adică realizat tocmai pentru situațiile în care pierderea aparatului este acceptabilă în schimbul evitării riscului pentru oameni și aeronave mult mai scumpe.

Varianta Long Range Grasshopper este propulsată de turbină și poate fi lansată de pe mai multe tipuri de aeronave.

La Cincu, rolul acesta i-a revenit unui Spartan românesc. Și iată că după testul din România, americanii au mai pus 6 milioane de dolari pe masă

Pe 6 august 2026, Air Force Research Laboratory a acordat companiei DZYNE un nou contract pentru dezvoltarea Long Range Grasshopper.

Banii sunt destinați creșterii autonomiei și razei de zbor, integrării unor încărcături diferite, navigației în medii fără GPS și, foarte important, îmbunătățirii producției astfel încât sistemul să poată fi desfășurat la scară mare.

Așadar, americanii nu doar experimentează cu o dronă ciudată într-un poligon din România. La numai câteva luni după demonstrația de la Cincu, proiectul a primit o nouă ”injecție” serioasă de bani și este pregătit pentru o utilizare mult mai amplă.

Iar România a fost unul dintre locurile în care americanii au ales să vadă, pentru prima dată în teatrul european, cum se descurcă „Grasshopper” în teren. Cum și de ce, rămâne un mister.

Vorbim despre o premieră despre care armata SUA a vorbit deschis. În mod bizar, la București, însă, despre „fantoma” lansată din Spartanul românesc nu s-a făcut niciun tam-tam.