Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta „dependenței” economice și poziția României: „Dacă Germania strănută, România face gripă”

Publicat: 19 12. 2025, 20:30
Actualizat: 19 12. 2025, 21:51

Bunurile pe care le produce România ajung, în cea mai mare parte, în țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cel mai important partener comercial al României este Germania, către care se îndreaptă aproape un sfert din toate bunurile țării, conform celui mai recent raport publicat de Banca Națională a României (BNR).

România a înregistrat un export de bunuri însumat la aproximativ 86 de miliarde de euro, în scădere cu 0,3% față de anul 2023. Exporturile au atins cel mai scăzut nivel lunar în august și decembrie, de 6,1 miliarde, iar valoarea maximă a fost înregistrată în octombrie, ajungând la 7,9 miliarde.

Volumul importurilor de bunuri a înregistrat o valoare de 119 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,2% comparativ cu anul 2023, respectiv un avans de 3,6 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, România importă mai mult decât exportă și asta o face vulnerabilă din punct de vedere economic pe plan extern. Gândul prezintă harta cu principalele destinații de export ale României, țări care dacă au probleme economice vor lovi direct și economia României.

Balanța comercială a României a avut un deficit de 32,9 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior. Exporturile au scăzut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 3,2%. Astfel, deficitul balanței bunurilor, exprimat ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale și a ajuns la nivelul de 9,3%, considerat un nivel de avarie, care pune presiune pe leu.

Comerțul internațional cu bunuri a constatat deficite

Conform analizei soldului balanței bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii:

  • Produse chimice și plastice: 10,5 miliarde euro
  • Produse minerale: 5,1 miliarde euro
  • Metale comune: 4,5 miliarde euro
  • Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro
  • Textile, confecții și încălțăminte: 2,9 miliarde euro
  • Mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport: 2,5 miliarde euro
  • Alte mărfuri: 4,1 milioane euro

Singurul excedent a fost înregistrat la categoria produse din lemn și hârtie, cu 72 de milioane de euro.

Care sunt partenerii economici principali ai României?

Statele-membre ale Uniunii Europene continuă să ocupe poziții de top în rândul partenerilor comerciali ai României. Totuși, Turcia reprezintă singura țară din afara UE care se evidențiază în clasamentul primelor zece destinații de export pentru bunurile produse în România.

  • Germania: 18 miliarde de euro
  • Italia: 7 miliarde
  • Franța: 6 miliarde
  • Ungaria: 5 miliarde
  • Bulgaria: 4 miliarde
  • Polonia: 4 miliarde
  • Țările de Jos: 3 miliarde
  • Turcia: 3 miliarde
  • Cehia: 3 miliarde
  • Spania: 2 miliarde

Exportul extracomunitar crește în detrimentul exportului intracomunitar

În 2024, valoarea exporturilor în interiorul Uniunii Europene, a ajuns la 62,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5% comparativ cu anul anterior.

Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene a atins 24 de miliarde de euro, în creștere cu 0,2% față de 2023. Ponderea în total exporturi a ajuns la 27,9%, iar cele mai mari creșteri au fost către Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova.

  • Turcia: 3,1 miliarde
  • Marea Britanie: 2,6 miliarde
  • Republica Moldova: 2 miliarde

De asemenea, exporturile din România către Statele Unite au atins suma de 2 miliarde de euro, iar cele către Ucraina s-au ridicat la 1,6 miliarde de euro.

Procentajul exporturilor românești în industriile de prelucrare

Industria de prelucrare a generat exporturi considerabile, atingând următoarele procente, raportate la valoarea totală:

  • Industria autovehiculelor de transport rutier: 21% din exportul total al anului 2024
  • Industria de echipamente electrice: 13,4%
  • Industria de mașini, utilaje și echipamente: 8,6%
  • Industria calculatoarelor și a produselor electronice și optice: 6,3%
  • Industria de produse din cauciuc și mase plastice: 5,9%
  • Industria metalurgică: 4,8%

Cele mai consistente valori numerice

În contextul economiilor naționale, se pot evidenția următoarele categorii principale cu impact financiar substanțial:

  • Mărfuri generale: 86,2 miliarde de euro
  • Autovehicule rutiere: 18 miliarde
  • Echipamente electrice: 11,5 miliarde
  • Mașini, utilaje, echipamente: 7,4 miliarde
  • Agricultură, silvicultură și pescuit: 5 miliarde
  • Metalurgie: 4 miliarde
  • Produse alimentare: 3 miliarde
  • Produse farmaceutice: 1,9 miliarde
  • Industria extractivă: 1 miliarde

Unde s-au înregistrat scăderi evidente și de ce?

În 2024, majoritatea exporturilor, reprezentând 58,9% din total, au fost bunuri pentru consum intermediar, și-anume materii prime și componente folosite de companii pentru a produce bunuri finale care sunt, mai departe, integrate sau consumate în procesul de producție. Printre acestea, în raportul BNR, se menționează:

  • Componente auto și anvelope
  • Echipamente pentru controlul sau distribuția electricității
  • Fire electrice
  • Combustibili
  • Gaz de sondă
  • Grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și orz.

Cele mai semnificative diminuări ale exporturilor au fost semnalate la următoarele categorii de produse: porumb, semințe de rapiță, grâu, fire și cabluri. Aceste scăderi au fost determinate atât de reducerea volumelor exportate, cât și de deprecierea prețurilor pe piețele externe.

Este de bine sau de rău?

Deși exporturile românești par să evolueze bine la nivel internațional, crescând în sectoare-cheie din Europa, deficitul extern al României rămâne negativ. Acest lucru arată că țara depinde tot mai mult de finanțarea din afara granițelor, potrivit raportului BNR.

Pentru a diminua deficitul extern, este esențial să creștem producția locală astfel încât să satisfacem cererea internă, în paralel cu intensificarea exporturilor în domeniile unde avem avantaje competitive.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime

România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA. Șeful ANAF spune că a găsit strategia câștigătoare pe 2026 pentru a combate evaziunea fiscală