Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime

Deficitul de cont curent al României, care înseamnă diferența dintre valuta care intră în țară și valuta care iese, a ajuns anul trecut la peste 8% din PIB. Este un semnal de alarmă, pentru că înseamnă că presiunea pe moneda națională este din ce în ce mai mare, iar, fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se devalorizează.

Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul anual privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a țării și arată declinul țării pe plan extern. Conform raportului, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro – echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent.

ULTIMA ORĂ Nicuşor Dan a promulgat legile privind criza carburanților şi prelungirea cotei reduse de TVA la achiziția de locuințe

14:12

SHOWBIZ Sebastian Stan și partenera sa Annabelle Wallis au devenit oficial părinți

14:10

Drept urmare, acest nivel se situează printre cele mai înalte din Uniunea Europeană și indică o gravă problemă structurală: economia României importă mai mult decât exportă către piețele externe.

Sursa: BNR

Dar este vorba de exportul și importul de bunuri, mai degrabă decât de servicii. Este deja o poveste veche faptul că România exportă porumb și importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat. Astfel s-a ajuns la un deficit comercial la bunuri de câteva zeci de miliarde de lei.

Pe de altă parte, România exportă în materie de servicii mai mult deâct importă. Spre exemplu, serviciile IT înregistrează excedent, la fel și serviciile de transport. În ceea ce privește turismul, românii în continuare cheltuiesc mult mai mulți bani în străinătate decât banii pe care îi lasă turiștii străini în România.

Deficitul extern, un semnal de alarmă pentru poziția economică externă României

Teoretic, contul curent evidențiază relațiile economice ale României cu restul lumii, incluzând tranzacțiile comerciale, prestarea de servicii, fluxurile de venituri și transferurile internaționale.

Raportul BNR evidențiază că principalii parteneri economici ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Având în vedere că România importă un procent mare de bunuri de la partenerii săi economici, se poate afirma că economia românească actuală se bazează pe finanțare externă pentru a funcționa. Acest aspect poate genera o presiune asupra „leului” în sensul devalorizării monedei naționale în raport cu alte valute. Cererea crescută pentru valută străină, comparativ cu cererea scăzută pentru monedă națională poate cauza, mai departe, deprecierea cursului de schimb al monedei naționale.

„Totuși, acest impact negativ a fost limitat de influența favorabilă adusă de majorarea exportului net de servicii de telecomunicații, informatice și informaționale și de ușoara reducere a deficitului balanței turismului”, a raportat BNR.

Cum am ajuns aici?

Raportul BNR a indicat următoarele cauze principale ale deficitului extern:

• Creșterea importurilor și stagnarea exporturilor;
• Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând o competitivitate slabă a producției interne și cererea internă ridicată;
• Serviciile au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri;
• Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent.

De asemenea, datele BNR ne arată că principalul contribuitor la această deteriorare este sectorul public. În ceea ce privește sectorul privat, se poate remarca un relativ echilibru din punct de vedere extern.

Va reuși România să remedieze acest deficit în timp util?

Reducerea deficitului de cont curent depinde de creșterea producției locale pentru a acoperi cererea internă și de dezvoltarea exporturilor unde există avantaje competitive, astfel încât să susținem importurile.

„Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Digi24.

Potrivit unor experți, pe termen scurt situația poate fi controlată. Totuși, pe termen mediu, costurile de finanțare cresc, capacitatea de reacție la șocuri scade, iar cheltuielile trebuie inevitabil ajustate.

De menționat este că pericolul principal al deficitului extern îl reprezintă vulnerabilitatea națională. În acest sens, statele cu deficite persistente și datorii externe mari sunt mai vulnerabile la schimbările neprevăzute ale pieței.

În plus, dacă investitorii străini își pierd încrederea și decid să retragă capitalul, acest fenomen poate genera o „oprire bruscă” a fluxurilor de capital, având potențialul de a provoca o criză valutară sau o recesiune economică profundă.

Opinia finală a BNR

Încheierea raportului Băncii Naționale pare încurajatoare, în ciuda carențelor naționale:

„Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe.”

AUTORUL RECOMANDĂ: