INS. 116.000 de români au îngroșat rândurile șomerilor în 2020. Numărul total a crescut cu o treime față de 2019

Numărul românilor activi fără un loc de muncă a ajuns, la finalul anului pandemic 2020, la 470.000 de persoane, în creștere cu 116.000 de persoane (32,7%) față de sfârșitul anului 2019. Și rata șomajului a crescut, de la 3,9% în ultimul trimestru din 2019, la 5,2%, la finalul anului trecut.

Populaţia activă a României, în care intră toate categoriile de salariați, forțele armate și asimilații și inclusiv cei care lucrează informal și la negru, era de 8,975 milioane de persoane. Din total, 8,505 de milioane de erau persoane ocupate, iari 470.000, şomeri, arată datele Institutului Național de Statistică publicate vineri.

Numărul salariaților era de 6,519 milioane de români în trimestrul IV din 2020 în scădere cu 67.000 față de cele 6,586 de milioane la finalul lui 2019, în timp ce numărul celor încadrați în categoriile patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi şi membrii societăţilor  agricole sau ai cooperativelor neagricole a scăzut cu 82.000, de la 2,068 la 1,986 de milioane de persoane.

FLASH NEWS Ponta felicită Universitatea Craiova și Interul lui Chivu: „Respect „Campioanei unei mari iubiri”/Felicitări, Cristi Chivu, pentru primul titlu”

08:44

SĂNĂTATE Avertismentul unui cunoscut cardiolog ieșean. Ce se întâmplă dacă fumezi la o vârstă fragedă

08:39

În urmă cu un an, în al patrulea trimestru din 2019, populația activă depășea 9 milioane de persoane (9,008 milioane), iar șomerii erau sub pragul de 400.000, respectiv 354.000 de persoane.

Dacă în trimestrul IV din 2019, rata șomajului, respectiv ponderea șomerilor din populația activă, era de 3,9%, la finalul anului pandemic 2020, nivelul a ajuns la 5,2%. Valoarea rămăsese egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior.

La finalul lui 2020, rata somajului înregistrat ajunsese la nivel național la 3,38%. Acest indice reprezintă raportul între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului București (indemnizați şi neindemnizați) la finele lunii de referință și populaţia activă civilă. Numărul total de șomeri la nivel național la finalul lunii decembrie 2020 a fost de 296.051 de persoane, cu 5.375 de persoane mai mare față de cel înregistrat la finalul lunii noiembrie a aceluiași an.

La sfârșitul primei luni din 2021, numărul total al șomerilor înregistrați era de 292.216 de persoane, iar rata șomajului total era de 3,35%, conform datelor Ministerului Muncii. Cei mai mulți șomeri erau în Dolj (18.848 de persoane), dar rata cea mai mare a șomajului era înregistrată în județul Buzău (7,63%).

Profilul șomerului la finalul anului 2020

Potrivit datelor INS, categoria cea mai afectată este cea a bărbaților cu vârste între 15 și 24 de ani, care locuiesc în mediul urban, categorie care are o rată a șomajului de 19,1%. La polul opus sunt bărbații tot din mediul urban, cu vârste între 45 și 54 de ani, care sunt loviți doar în proporție de 2,6% de șomaj.

În privința femeilor, rata șomajului este cea mai ridicată în cazul tinerelor (15-24 de ani) care provind din mediul rural, respectiv 16,1%, iar cea mai scăzută, la categoria de vârstă de 45 – 54 de ani, care locuiește la oraș.

Per ansamblu, pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,2% (5,3% la bărbaţi faţă de 5,1% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 1,9% (6,3% în mediul rural, faţă de 4,4% în mediul urban).

Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (17,1%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Și rata de ocupare a românilor a scăzut la finalul lui 2020, față de 2019. Astfel, în trimestrul IV din 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,8%, în scădere față de trimestrul anterior cu 0,2%, la fel ca și față de trimestrul IV din 2019, când era 66%.

Gradul de ocupare a fost mai ridicat la bărbaţi (75,0% faţă de 56,3% la femei) şi la persoanele din mediul urban (67,7% faţă de 63,5% în mediul rural). la finalul lui 2020, doar un sfert (25,2%) din tinerii în vârstă de 15 – 24 de ani lucrau.

În funcție de vârstă, cea mai ridicată rată de ocupare, de 80,7%, era în categoria 25 – 54 de ani, urmată de categoria 55 – 64 de ani – 48,5%, și categoria românilor cu vârste de 65 de ani și peste, pentru care ponderea este de de 6,4%.