Cât de normal este ca lângă trei biserici din București să fie ridicate trei turnuri de birouri de câte 18 etaje?

Redactor:
Vlad Mironescu
Cât de normal este ca lângă trei biserici din București să fie ridicate trei turnuri de birouri de câte 18 etaje?
Unul dintre ele este Millennium Business Center, imobilul care a ars în vara anului trecut și care este situat lângă Biserica Armenească, se arată în Ziarul Financiar.

La o plimbare prin București, pot fi observate lângă celpuțin trei biserici tot atâtea turnuri de birouri cu 18 etajefiecare. Două dintre biserici au o vechime de cel puțin 100 de anifiecare, în timp ce turnurile au fost construite în ultimii cinciani. Cât de normală este această situație? Revista BusinessConstruct (www.zf.ro/business-construct) a încercat să afle unrăspuns la această întrebare în cel mai recentnumăr.

Unul dintre ele este Millennium Business Center, imobilul care aars în vara anului trecut și care este situat lângă BisericaArmenească, se arată în ZiarulFinanciar.

Celelalte două sunt în curs de amenajare – Euro Tower, lângăBiserica Doamna Oltea și Cathedral Plaza, lângă Catedrala SfântulIosif. Cathedral Plaza și Millennium BC au atras numeroase protestedin partea ONG-urilor și a bisericilor și chiar acțiuni înjustiție, în timp ce Euro Tower s-a poziționat drept o clădire”verde”, situată într-o zonă care nu este considerată istorică.

Chiar și așa, imobilul are 18 etaje și este situat în imediataapropiere a șoselei Ștefan cel Mare, motiv pentru care a stârnitdiscuții privind impactul asupra traficului din zonă.

Dezbaterea este justificată dacă ținem cont că într-un top almetropolelor cu cea mai mare densitate din lume, Bucureștiul s-arsitua pe primele 30 de locuri, ținând cont de un clasament făcut decitymayors.com. În analiza realizată de acest site nu este luat încalcul Bucureștiul, dar ținând cont de datele existente conformcărora densitatea Bucureștiului este de circa 8.500 deoameni/kilometrul pătrat, Capitala s-ar situa în prima parte atopului care a analizat 200 de orașe din întreaga lume.

Ce părere are despre această situație unul dintre arhitecții ceimai implicați în dezvoltarea modernă a Bucureștiului? „Eu zic cădin punct de vedere imobiliar în București s-au făcut progreseextraordinare în ultimii zece ani. Cei care vin mai rar pe aici lepot observa”, spune într-o discuție cu revista Business Constructarhitectul Călin Negoescu, unul dintre asociații firmei WestfourthArchitecture.

La Romană, în Piața Victoriei, Piața Aviatorilor, Obor sau PiațaPresei pot fi observate o parte dintre cele mai reprezentativeclădiri proiectate de arhitecții firmei Westfourth, fondată deVladimir Arsene în urmă cu aproape 20 de ani la New York. Toateaceste clădiri, fie că este vorba de America House, Charles deGaulle Plaza sau, mai recent, turnurile City Gate, au apărut parcă”precum ciupercile după ploaie”, dar drumul de la idee până laimplementarea unei investiții de zeci de milioane de euro nu esteniciodată ușor.

„Eu am o nelămurire pe care însă nimeni nu mi-o poate explica.Există o opinie populară împotriva clădirilor noi, așa-numiții«monștri de oțel și sticlă». Eu personal mă bucur când văd oclădire nouă, înaltă, din oțel și sticlă și atunci consider căundeva cineva greșește. Poate este o problemă de background, deeducație. Cineva poate a avut note mai mici la școală. Dar neconfruntăm permanent cu asemenea discuții și există această glisareși la autorități, unde nu ar trebui să se «cânte după ureche»”,spune Negoescu, tranșându-și clar poziția.

Westfourth a proiectat și una dintre cele mai controversateclădiri de birouri din oraș, Cathedral Plaza, contestată pentruapropierea de Catedrala Sfântul Iosif, monument construit în urmăcu 130 de ani. Deși nu a coordonat personal proiectarea turnului,Negoescu spune că acesta nu reprezintă nicio amenințare pentrucatedrală.

„Ce este cu experesia că «turnul acesta strivește monumentul»?De ce despre Biserica Italiană de pe Magheru nu spune nimeni nimic,deși e prinsă între blocuri, în timp ce turnul Cathedral striveșteCatedrala Sfântul Iosif? Turnurile nu sunt făcute să se surpe nicilângă biserică, nici în altă parte”, spune arhitectul.

Cât „trăiește” un turn?

Incidentele precum incendiul de anul trecut de la turnulMillennium, care a făcut imobilul neutilizabil pentru mai bine deun an, sau tavanele false care se mai desprind prin centrecomerciale au provocat și mai multe reacții privind calitateaconstrucțiilor realizate în perioada de boom imobiliar.

„Noi le proiectăm pentru vecie, atâta timp cât structura estecalculată după cele mai recente standarde de inginerie seismică. Oclădire începe însă să se degradeze imediat după ce este dată înfolosință. După ce calitatea unor componente scade sub un anumitnivel, ea trebuie reparată, ceea ce înseamnă aducerea acelorcomponente la același nivel sau chiar îmbunătățirea lor”, explicăNegoescu.

Dezastrul lăsat în urmă de cutremurul din 1977 este și acum viu înmintea arhitecților, astfel că Negoescu spune că „seismul esteprima noastră grijă, numai că nimeni nu știe ce intensitate va aveacutremurul următor”. În aceste condiții, Negoescu spune că unaccent puternic ar trebui pus pe imobilele cu o vechime de 40 deani sau chiar mai vechi, care ar putea fi mai vulnerabile la uneventual cutremur decât cele noi.
„La case nu există același sistem al revizi­ilor, cum există lamașini și mai nou se practică și în rândul oamenilor, care mergperiodic la consult. Ar trebui și pentru clădiri controaleperiodice. Intercontinentalul are 40 de ani de la inaugurare. Oaresistemele mai sunt în funcțiune? Ar trebui să poți afla de laintrarea în clădire că acel imobil a fost verificat.”

Clădirile noi construite în ultimii 20 de ani au fost realizateîn proporție covârșitoare de investitori privați. Negoescu spune căîn ultimii 17 ani a avut doar două proiecte cu statul: un garaj deautobuze și renovarea Palatului de Justiție.

Astfel, mozaicul orașului este format acum în special din patrutipuri de clădiri: imobile construite înainte de Primul RăzboiMondial, construcții din perioada interbelică, „moștenireacomunistă” și clădirile construite în special în ultimii zece ani,odată cu dezvoltarea imobiliară.

„Bucureștiul este un oraș care s-a dezvoltat din inițiativăprivată. Alți arhitecți îmi dau dreptate și spun că de la Carol Ine-au rămas câteva clădiri, iar în anii ’30 au mai fost făcute oserie de imo­bile, precum Palatul Victoria sau Palatul CFR. Restulclădirilor au fost făcute în perioada comunistă, când s-a construiturât și prost. Singura componentă unde nu s-au făcut economii înacea perioadă a fost structura, de frica unor cutremure, darinstalațiile și finisajele sunt sub orice critică”, spuneNegoescu.

În ultimii 20 de ani în București s-a construit prea puțin.Problema nu este a clădirilor, cât mai ales a infrastructurii,element care nu a ținut pasul cu dezvoltarea privată care a dus laaglomerarea orașului.

În ultimii zece ani au fost construite clădiri de birouri cu osuprafață închiriabilă de peste un milion de metri pătrați(echivalentul a trei Case ale Poporului), mai mult de zece centrecomerciale de dimensiuni medii și mari și câteva zeci de mii delocuințe. Drumurile în schimb sunt în mare aceleași, cu miciexcepții reprezentate de o serie de pasaje sau lărgiri debulevarde.

„Totul durează exasperant de mult. Pasajul de pe DN 1 trebuiafăcut în trei luni, nu în trei ani. Pasajul Basarab nu se face întrei luni, dar nici în cinci ani nu este normal. Acum doi anispuneam că se va schimba raportul între investiții private șipublice, deoarece consideram că în criză trebuie să se aratestatul. Am evaluat greșit”, spune acum Negoescu.

Inchide