Cum ÎȘI BATE JOC Guvernul Boc de 20 DE MILIARDE DE EURO

Publicat: 23/04/2012, 19:34
Actualizat: 23/04/2012, 21:32

În decembrie anul trecut, primul ministru Emil Boc menționa că, alături de investițiile publice și fondurile europene, unul dintre motoarele economiei României în 2012 îl vor reprezenta proiectele ce urmează să fie derulate prin parteneriat public-privat (PPP), făcând referire la lista celor 18 proiecte prioritare aprobată de Guvern în aprilie 2011.

Între acestea se numără reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, Hidrocentrala Tarnița-Lăpușești, autostrada Comarnic-Brașov, autostrada Sibiu-Pitești, precum și canalul Dunăre-București.

Valoarea estimativă a nouă dintre cele 18 proiecte de pe lista Guvernului – pentru restul neexistând evaluări ale investițiilor- se ridică la aproape 20 de miliarde de euro, potrivit calculelor gândul.

Cu toate acestea, pe site-ul Ministerului Finanțelor investitorii interesați de procedura PPP găsesc informații neactualizate. Astfel, aici scrie că secretarul de stat Bogdan Alexandru Drăgoi este coordonatorul Unității Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat (UCC PPP).

La capitolul „proiecte majore de infrastructură” în domeniul PPP sunt prezentate informații din ianuarie 2008 despre tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov, eșuat însă încă din 2010, iar legislația prezentată este din 2006-2009, fără ultimele actualizări, care datează din octombrie 2011. „Unde s-au mutat PPP-iștii? Nu mai sunt la noi de un an, site-ul nu este actualizat”, ni se spune de la Ministerul Finanțelor.

De fapt, din octombre 2010, de coordonarea UCC PPP nu se mai ocupă Ministerul Finanțelor, unitatea fiind reorganizată la nivel de Direcție Generală în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG).

Ce este un PPP

Un PPP este în principal o tranzacție care transferă responsabilitatea generală pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea unei investiții cu scop comercial către o companie privată, în timp ce autoritatea publică competentă își păstrează responsabilitatea politică, devenind partener la profit și pierderi, potrivit definiției de pe site-ul Finanțelor.

Ce așteptări are Guvernul: „Nu contează numărul proiectelor PPP încheiate…”

În acest an Guvernul ar putea demara cel puțin trei proiecte de investiții prin procedura de parteriatului public-privat (PPP), însă investitorii străini sunt de părere că actualul cadru legislativ în domeniu încă prezintă unele lacune și incoerențe, având nevoie de îmbunătățiri, potrivit avocaților și investitorilor consultați de gândul.

„PPP-urile sunt în general proiecte cu valori foarte mari și de o complexitate net superioară contractelor de achiziție publică. Nu ne putem aștepta la un număr similar de contracte de PPP cu cel al achizițiilor publice, spre exemplu. În plus, nu contează atât numărul contractelor de PPP încheiate, cât valoarea acestora”, a declarat pentru gândul Andreea Paul (Vass), consilier de stat al premierului.

Guvernul are pe listă proiecte PPP de două ori mai mari decât cele încheiate în 6 luni în Europa

Valoarea estimativă a nouă dintre cele 18 proiecte de pe lista Guvernului – pentru restul neexistând evaluări ale investițiilor- se ridică la aproape 20 de miliarde de euro, potrivit calculelor gândul. Suma este de aproape de două ori mai mare decât valoarea totală – de 9,7 miliarde de euro – a tutoror contractelor PPP încheiate în opt state din Europa în primele 6 luni din 2011, potrivit unui raport realizat de European PPP Expertise Center.

Același studiu mai arată că valoarea medie a unei tranzacții PPP în Europa a fost în prima jumătate a anului trecut de 207 millioane de euro, în timp ce media pentru cele nouă dintre proiectele de pe lista Guvernului Boc este de 2 miliarde euro.

AmCham, despre „incoerențele din legislația PPP”

Investitorii americani sunt de părere însă că legislația privind parteneriatul public-privat – care a fost modificată ultima dată în octombrie 2011 – mai are însă nevoie de clarificări.

Raportul de Competitivitate a României, lansat în decembrie 2011 de Camera de Comerț Americană în România (AmCham România), în prezența președintelui Traian Băsescu, menționează, în două rânduri, necesitatea „Rezolvării incoerențelor din legislația PPP și creșterea capacității instituțiilor din România de a realiza proiecte de investiții prin utilizarea parteneriatelor public-privat (PPP)”. AmCham România reprezintă 300 de membri – companii americane, internaționale și locale, cu investiții totale de peste 10 miliarde USD și mai mult de 200.000 de locuri de muncă create.

Pe de altă parte, avocații consultați de gândul sunt de părere că actualul cadru legislativ privind PPP are încă o serie de lacune.
„Există un cadru legal pentru realizarea de PPP-uri care poate fi utilizat, chiar dacă acesta are încă o serie de lacune”, a explicat pentru gândul avocatul Florin Tineghe.

Avocații: „Este probabil să apară inadvertențe”

Solicitat să precizeze despre ce lacune ale legislației PPP este vorba, Florin Tineghe spune că nu există o distincție clară între sfera de aplicare a OUG 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică și sfera de aplicare a legislației privind PPP.

„Pe de o parte există concepte legale care par să se suprapună cu cele din OUG 34/2006, dar care în realitate trebuie tratate și interpretate în mod individual. Astfel, este probabil să apară inadvertențe în aplicarea procedurilor de selecție de către diferite autorități însă acestea vor putea fi rezolvate pe măsura ce se vor demara și desfășura mai multe proceduri de PPP”, ne-a explicat Tineghe.

Trei proiecte de infrastructură

Florin Tineghe este de părere că cel mai probabil în 2012 în România vor fi inițiate cel putin trei proiecte PPP. „Cel mai probabil vor avea prioritate proiectele în domeniul infrastructurii de transport rutier, acesta fiind un subiect > la ora actuală care poate avea un impact major asupra imaginii și percepției performanțelor autorităților de către populație”, arată Florin Tineghe.

Avocații spun că rămâne de văzut dacă autoritățile vor avea capacitatea de a finaliza cu succes și de a coordona proiecte prin procedura PPP. „Autoritățile publice vor trebui să fie foarte atente în a păstra un echilibru între condițiile comerciale de natură să atragă investitori și protejarea poziției autorității pentru a evita sau acoperi în totalitate orice eventuale prejudicii cauzate de lipsa de angajament a investitorilor care ar participa în astfel de proiecte”, mai consideră Florin Tineghe.

El a adăugat că șansele realizării respectivelor proiecte PPP depind în mare parte de voința politică.

„Principalele proiecte dorite țin de infrastructura de transporturi și energetică a Romaniei, domenii destul de atractive în rândul investitorilor institutionalizați întrucât acestea sunt afaceri sustenabile care pot genera profituri semnificative. Chiar dacă actualul context economic este considerat dificil, acest lucru nu va împiedica în niciun caz investitorii să participle la proiecte care se prezintă a fi oportunități deosebite de afaceri pentru aceștia”, spune avocatul.

În schimb, autoritățile publice evidențiază avantajele parteneriatului public-privat: diverse surse de finanțare privată pentru proiecte publice, creșterea eficienței ca urmare a managementului privat al proiectelor și reducerea costurilor pentru administrațiile locale și centrale.

În 2010, cel mai amplu proiect PPP, autostrada Comarnic-Brașov, a eșuat după ce consorțiul Vinci-Aktor, care câștigase contractul de peste 1,5 miliarde euro, s-a retras invocând motive considerate neconvingătoare de o parte a autorităților.

Lista proiectelor care urmează să fie realizate prin PPP

Lista aprobată de Guvern cuprinde mari proiecte de investiții din domenii precum infrastructură rutieră, agricultură, energie, justiție și sănătate. Valorile estimative ale proiectelor variază de la 40 de milioane de euro, până la 6 miliarde de euro.

„Parteneriatul public-privat reprezintă o bună oportunitate de afaceri pentru companiile multinaționale și naționale puternice, dar și una dintre cele mai viabile alternative de finanțare pentru autoritățile publice contractante. Nu recomand însă demararea unor asemenea proiecte fără o atentă pregătire a procedurii de atribuire și a contractului de parteneriat public-privat, întrucât procesul de inițiere a unui proiect PPP este complex și de lungă durată”, a declarat pentru gândul Andreea Paul (Vass), consilierul de stat al premierului.

De exemplu, în Marea Britanie, unul dintre statele cu expertiză vastă în acest domeniu, pregătirea unui contract PPP important durează aproximativ un an, conform unui studiu al European PPP Expertise Center.

Andreea Paul a detaliat marile proiecte care urmează fie realizate prin PPP.

Ea spune că patru proiecte sunt prioritare în domeniul energiei: proiectul AGRI, centrala Tarnița-Lăpuștești, realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, termocentrala Doicești. Proiectele se află în diferite faze de implementare.

  • Pentru proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector) s-a publicat la începutul lunii anunțul de selectare a proiectantului pentru elaborarea studiului de fezabilitate, care trebuie finalizat în luna aprilie a anului următor.
  • Proiectul Tarnița Lăpuștești presupune asigurarea de fonduri de investiții de peste 1,1 miliarde euro, fără TVA. Premierul Boc a anunțat la finele anului trecut că în primăvară urmează să fie selectat investitorul.
  • Proiectul privind Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă va asigura dublarea producției naționale de energie electrică din surse nucleare. Valoarea estimată a realizării proiectului este de 4 miliarde euro. Reprezentantul comercial al Ambasadei Canadei la București, al Consorțiului coreean BKB CO., Ltd. și al Candu Energy au ridicat documentația pentru depunerea de oferte angajante.

În urma delegației de la Beijing, de la a XXI-a sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno – Chineză de colaborare economică, firma China Guangdong Nuclear Power Group a primit documentația pentru depunerea unei oferte angajante. Momentan, proiectul se află în faza procedurii de selectare a investitorilor, care se va finaliza la mijlocul lunii martie. De asemenea, este în desfășurare procedura de achiziție pentru atribuirea contractului „la cheie” de Inginerie, Procurare și Construcție.

  • Proiectul Termocentralei Doicești este în stadiu avansat, negocierile cu China Huadian Engineering Co fiind în plină desfășurare.
  • În domeniul infrastructurii, proiectele prioritare derulate în PPP continuă extinderea rețelei de infrastructură românească. Patru dintre acestea vizează infrastructura rutieră: autostrada Sibiu-Pitești, de 116 km, care va completa porțiunea rămasă neacoperită din coridorul IV; tronsonul Comarnic-Brașov, de 58 km, pentru realizarea autostrăzii București-Brașov; autostrada Transilvania, care va fi finalizată pe culoarul de la Suplacu de Barcău – Borș de compania Becthel, iar ulterior va fi realizată prin finanțare din fonduri europene și în regim de parteneriat public-privat; autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni, de 307 km.
  • „Canalul Dunăre-București va avea efecte favorabile atât asupra transportului, cât și a turismului. Infrastructura aeriană va fi îmbunătățită prin realizarea aeroportului de la Alexeni”, crede Andreea Paul.
  • Alte cinci proiecte vor contribui la asigurarea dezvoltării regionale: realizarea cadastrului general al României, prin implementarea sistemului de înregistrare sistematică a imobilelor; realizarea sălii multifuncționale a Capitalei, atât pentru activitățile culturale, cât și pentru cele sportive; construirea podului peste Dunăre, între Brăila și Tulcea; realizarea proiectului „Eco Ghencea” din București, prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe; proiectul Esplanada.
  • Pentru agricultură este prioritară realizarea canalului magistral Siret – Bărăgan, pentru a rezolva problema irigațiilor și a dependenței de condițiile meteorologice. Valoarea investiției a fost stabilită la 744,5 milioane lei la sfârșitul anului 2009. La momentul actual, studiul de prefezabilitate și documentația de atribuire a contractului de PPP pentru realizarea investiției vor servi la identificarea potențialilor parteneri.
  • Două proiecte în regim PPP vor sprijini domeniul justiției: construirea unei unități penitenciare și proiectul pentru dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat de Acces Electronic la Justiție. Acest ultim proiect se află în etapa de inițiere a selectării operatorului economic în vederea încheierii contractului de prestări servicii pentru elaborarea studiului de prefezabilitate.
  • Proiectele în domeniul sănătății completează lista domeniilor prioritare de mai sus. Prin parteneriat public-privat se vor construi spitale regionale de urgență în Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Iași, Craiova, Constanța și București.

Cele mai mari tranzacții PPP din Europa din prima jumătate a anului 2011

  • Calea ferată de mare viteză Tours-Bordeaux (Franța) cu o lungime de 303 km. Valoarea totală a investiției este de 7,8 miliarde de euro, din care 4 miliarde euro este un grant din partea statului francez.
  • Autostrada A63 (Franța). Investiția este estimată la peste 1 miliard euro.
  • Autostrada dei Parchi (Italia), cu o valoare estimată de 600 milioane euro. Proiectul prevede modernizarea unor părți din A24 și A25, drumurile care leagă coasta de la Marea Adriatică de cea de la Marea Tireniană. În cadrul acestui contract PPP, autoritatea de reglementare stabilește nivelul taxelor de utilizare a autostrăzilor, pe baza unui acord de investiții.
  • Stadionul Nice Eco (Franța) – reprezintă o parte a efortului pe care Franța îl face în perspectiva organizării Campionatului european de fotbal în 2016. Valoarea investiției este de 204 milioane de euro. Proiectul prevede inclusiv sisteme moderne de iluminare, încălzire și răcire, pe baz[ de panouri fotovoltaice.
Tentativă de suicid. Marea campioană a ţării a înghiţit un pumn de pastile. A fost...
Suma e colosală! Câți lei a mers darul de nuntă la cununia Simonei Halep cu...
FOTO. Anna Lesko, apariție controversată, fără lenjerie intimă! Imaginile nu lasă loc interpretărilor
10 semne că ai probleme cu circulația sângelui
De ce nu a fost prezent tatal lui Toni Iuruc la nunta fiului sau cu...
Sorana Cîrstea nu merge la nunta Simonei Halep! De ce l-a lăsat singur pe Ion...
Aşa iau foc maşinile în mers! Cu ce greşesc şoferii, de fapt
Pentagonul confirmă dezvăluirile din presa americană: Generalul Mark Milley a comunicat cu oficiali chinezi în...
Ce trebuie să știi dacă ai poliță RCA emisă de City Insurance. Recomandarea specialiștilor din...
BANCUL ZILEI – O blondă bine, acostată de câțiva șmecherași
O aplicație de mesagerie foarte populară devine „noul dark web”. E uşor de folosit şi...
Suma e colosală! Câți lei a mers darul de nuntă la cununia Simonei Halep cu...
Virilitatea lui a INTRAT în istorie. Ce a făcut cu cele 70 de soţii a...
Salariul minim pe economie, MAJORAT SEMNIFICATIV în perioada următoare! Ce fericire
Când nu trebuie să te speli pe dinți, de fapt. Mulți români comit această greșeală...
O femeie a văzut o „pasăre fericită” într-un copac. S-a apropiat și a încremenit FOTO
Anunţ ŞOC despre decesul lui Petrică Cercel: Este informaţia momentului! Ce s-a întâmplat, de fapt,...
Șocul anului despre PFIZER! Tocmai L-AU RETRAS de pe piață. Au găsit agenți CANCERIGENI
ACEST MEDICAMENT ESTE CANCERIGEN. Mulți români îl folosesc. Pfizer l-a retras de urgență
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Cei mai bogaţi oameni din lume şi un conflict extraterestru care durează de 15 ani....