Există vreo SALVARE pentru zona EURO? Ce soluții propune Nouriel Roubini, omul care a prevăzut criza economică

Redactor:
Alexandra Pele
Redactor:
Andrei Luca Popescu
Există vreo SALVARE pentru zona EURO? Ce soluții propune Nouriel Roubini, omul care a prevăzut criza economică
În timp ce liderii marilor puteri se reunesc pentru a găsi soluții de ieșire din criză, economistul american Nouriel Roubini dă sfaturi, din postura de editorialist al Financial Times

În timp ce liderii marilor puteri au propus, la summitul G20, soluții pentru ieșirea din criză a zonei Euro, economistul american Nouriel Roubini susține, într-un editorial scris în Financial Times, că zona Euro se îndreaptă cu pași repezi către dezastru, dacă nu apelează la o instituție salvatoare și credibilă, ca ultim creditor la care țările să poată apela. Fondul European pentru Stabilitate financiară nu poate juca acest rol, fiind comparat de Roubini cu „un curcan care nu va putea să zboare”.

Roubini spune că soluția pentru țările îngropate în datorii este ieșirea din zona euro, combinată cu planuri dure de austeritate. Totuși, acest lucru este valabil doar pentru țări precum Grecia, Portugalia sau Irlanda, pentru că Italia și Spania sunt prea mari pentru a li se permite să facă acest pas. Fără ele, zona Euro ar înceta să mai existe.

„Până de curând, se aducea argumentul că Italia și Spania, spre deosebire de Grecia, insolventă în mod clar, sunt țări nelichide, dar solvente, ținând cont de planurile de austeritate și de reforme. Dar o dată ce o țară nelichidă își pierde credibilitatea pe piață, durează o perioadă de timp – de obicei un an – pentru a restabili această încredere prin acțiuni politice potrivite. De aceea, dacă nu există un creditor suprem care să poată cumpăra datoria suverană, până când se reclădește credibilitatea, o țară nelichidă, dar solventă, poate deveni insolventă”, scrie Nouriel Roubini.

Datoria publică a Italiei, de 1.900 de miliarde de euro, o transformă într-o țară prea mare ca să eșueze, dar în același timp și prea mare pentru a putea fi salvată. Datoria sa ar putea fi restructurată, așa cum s-a întâmplat în Grecia, dar asta nu ar rezolva problema de „flux” financiar a acestei țări.

Pentru a o rezolva, Italia ar putea, la fel ca și alte țări periferice, să fie nevoită să iasă din uniunea monetară și să se întoarcă la moneda națională, declanșând astfel o ruptură de eurozonă”.

Deci Italia și alte națiuni nelichide, dar solvente, au nevoie de un mare barosan (big bazooka)”, de un creditor credibil la care să poată apela în zona Euro, pentru a împiedica acest scenariu, scrie Roubini.

Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) nu poate juca acest rol, crede economistul. „EFSF este un curcan care nu va putea să zboare, pentru că fondul originar era deja o obligațiune gigantică pe datorie colateralizată, unde o grămadă de națiuni care nu erau cotate triplu A încercau să obțină, printr-un miracol, un rating triplu A folosindu-se de garanții bilaterale„.

„Se va ajunge ca singura opțiune rămasă să fie renunțarea la euro și revenirea la liră sau la alte monede naționale. Desigur, asta va declanșa o conversie forțată a datoriilor în euro în noi datorii în monedă națională. Eurozona poate să supraviețuiască la restructurarea datoriei și la părăsirea zonei din partea unor țări mici, precum Grecia sau Portugalia. Dar dacă s-ar întâmpla ca Italia și/sau Spania să facă aceste lucruri, ar însemna o rupere efectivă a uniunii monetare. Din păcate, acest dezastru care rulează cu încetinitorul este acum din ce în ce mai plauzibil”, crede Nouriel Roubini.

Soluția economistului care a prevestit marea criză financiară din 2008 este următoarea: „Doar dacă Banca Centrală Europeană va deveni un creditor suprem și va tăia politicile monetare la zero, totul combinat cu o reducere a valorii euro la paritate cu dolarul, plus un stimul financiar pentru Germania și pentru nucleul zonei Euro, în timp ce periferia implementează austeritatea, se va putea opri probabil dezastrul care urmează”.

Roubini susține că schimbările politice care au loc acum în Grecia și în Italia nu vor avea nici un efect: „Problema fundamentală nu se va schimba – discrepanța dintre cerere și ofertă a ajuns la marginea prăpastiei, randamentele sunt în cădere liberă, și având în vedere datoria publică raportată la PIB de 120%, Italia are nevoie de un surplus de peste 5% din PIB doar ca să-și împiedice datoria să explodeze”.

Analiza lui Roubini. Care ar putea fi viitorul zonei euro

Într-un articol publicat în EconoMonitor, Roubini argumentează că cele trei măsuri esențiale formulate la sfârșitul lunii octombrie (reducerea datoriei Greciei cu 50%, recapitalizarea băncilor precum și sporirea arsenalului financiar al Facilității Europene pentru Stabilitate Financiară, fondul de salvare al zonei euro) se vor dovedi ineficiente în ceea ce privește prevenirea unei căderi a pieței de capital, dar și în a asigura un nivel corespunzător de lichiditate pe piața monetară

Problemele majore cu care se confruntă UE

• Deficite fiscale mari în majoritatea țărilor membre UE (Grecia, Portugalia, Cipru, Spania și Italia);
• O creștere economică lentă;
• O lipsă acută de competitivitate în statele periferice ale zonei euro, din pricina a trei factori: statele emergente continuă să piardă din cota de piață a exporturilor în sectoare cu TVA-uri reduse; o apreciere reală din pricina salariilor care cresc în ciuda stagnării productivității și puterea relativă a puterii de cumpărare a monedei unice europene de-a lungul ultimului deceniu.

Reformele propuse nu vor încuraja reluarea creșterii economice

Roubini argumentează că cele mai recente date prezentate de miniștrii de finanțe ai zonei euro sugerează o reintrare în recesiune. Cel mai recent pachet de măsuri anticriză propuse de liderii europeni implică și o austeritate fiscală sporită precum și o serie de reforme structurale. Economistul susține că acestea nu vor duce, pe termen scurt, la reluarea creșterii economice și la creșterea competitivității. „În realitate, va exacerba riscul unei recesiuni mai profunde și mai îndelungate”, scrie el.

Austeritatea fiscală este necesară, însă, pe termen scurt, mărirea taxelor și reducerea cheltuielilor din sectorul public va avea un efect negativ asupra creșterii economice, prin reducerea cererii din piață și a veniturilor disponibile. Mai mult, chiar și reformele structurale menite să încurajeze o productivitate mai mare și o creștere economică durabilă pe termen lung au o serie de efecte negative pe termen scurt: concedieri în sectorul public, dar și la companiile private mai puțin productive; închiderea unor companii neprofitabile din sectoarele în declin; transferuri de capital și forță de muncă spre domeniile mai profitabile și productive, acolo unde statul în cauză și-ar putea crea un avantaj competițional.

Pentru a putea fi reluată creșterea economică și pentru a putea crește competitivitatea, Banca Centrală Europeană trebuie să reducă dobânda cheie de politică monetară către zero și să relaxeze creditarea. De asemenea, moneda euro ar trebui să deprecieze până la aceeași paritate cu dolarul, iar statele din centrul zonei euro vor fi nevoite să implementeze un sistem de stimulare fiscală pentru a sprijini țările de la periferie, nevoite să adopte reguli dure de austeritate fiscală, susține Roubini.

Cele patru scenarii propuse de Roubini

Economistul susține că există patru metode prin care blocul european poate alege să combată problemele enunțate mai sus. Fiecare soluție presupune un viitor diferit pentru uniunea monetară, însă toate cele patru au în vedere reducerea datoriilor nesustenabile, reluarea creșterii economice, sporirea competitivității și reducerea dezechilibrelor fluxurilor de capital.

1. Reluarea creșterii economice și stimularea competitivității

Primul scenariu presupune alinierea politicilor publice în scopul reluării rapide a creșterii economice și stimulării competitivității pentru a reduce deficitele de lichiditate din piața de pe piața monetară și pentru a restabili sustenabilitatea datoriilor din sectorul privat și public precum și a datoriei publice externe. Principalele măsuri necesare pentru o revenire rapidă ar fi relaxarea monetară, un euro mai slab, relaxarea fiscală și reducerea datoriilor publice și private nesustenabile prin insolvența companiilor neperformate.

De asemenea, statele „de la periferie” ar trebui să adopte noi măsuri de austeritate fiscală, dar și reforme structurale. Acest scenariu presupune supraviețuirea zonei euro, însă Roubini întrevede și posibilitatea ca Grecia și Portugalia să fie nevoite să părăsească uniunea monetară.

2. Traseul deflaționist pentru restabilirea competitivității

Creșterea economică nu va fi reluată pe termen scurt și nici competitivitatea. În schimb, cele mai puternice state ale zonei euro vor impune o serie de ajustări bazate pe măsuri deflaționiste de austeritate fiscală și reforme structurale care, în absența unor politici macroeconomice expansioniste ar putea duce la o recesiune severă și persistentă în țările de la periferie.

Competitivitatea stagnează în următorii ani, iar presiunile sociale fac ca noile politici să fie nesustenabile în cele mai multe dintre statele de la periferia zonei euro, unde prețurile, salariile și PIB-ul continuă să scadă. Astfel, Opțiunea 2 devine devine imposibilă din punct de vedere politic și social. În absența unei metode de a întoarcere către Opțiunea 1, statele vor fi nevoite să se indrepte către Opțiunea 3 sau 4.

3. Statele din centrul uniunii monetare subvenționează permanent statele periferice

Acest scenariu presupune o susținere financiară continuă a țărilor cu probleme, de la periferia zonei euro, prin haircut-uri, recapitalizări de bănci care să implice conversia datoriilor în capital propriu sau împrumuturi unilaterale anuale (eventual sub forma unui procent din PIB) pentru a preveni ca deficitul comercial să se transforme într-un deficit de cont curent nesustenabil care, la rândul său, să ducă la acumularea de datorii externe tot mai puțin sustenabile.

O astfel de susținere din partea statelor dezvoltate înseamnă, pentru țările de la periferie, o lispă continuă de competitivitate și creștere economică, dar și un PIB în permanentă scădere.

4. Zona euro este nevoită să restructureze datoriile

Statele de la periferie reacționează la Opțiunea 2 și se văd nevoite să restructureze forțat datoria publică și privată. Dacă această măsură nu se dovedește a ajuta la reluarea creșterii economice și a competitivității, statele vor apela la ultima soluție: ieșirea din uniunea monetară europeană și revenirea la monedele naționale, anticipează Roubini.

Zona euro poate supraviețui ieșirii unor state mai mici precum Grecia, Portugalia sau Cipru, însă, dacă restructurarea datoriei nu se dovedește a fi o soluție viabilă pentru state precum Spania sau Italia, uniunea monetară se va fragmenta. Germania și alte câteva state puternic dezvoltate vor rămâne într-o uniune monetară răvășită și considerabil mai mică, conchide Doctor Doom.

Cristi Borcea, anunţul momentului. Nu e glumă: ”Valentina vrea asta!” Lovitură de teatru în familia...
George Burcea o face praf pe Andreea Bălan! Ce mesaje i-a trimis artista lui Keo...
FOTO. Cum arată acum fosta amantă a lui Ciprian Marica! Ana Muntean s-a schimbat total
Secret MURDAR! De ce se plimbă, de fapt, stewardesele pe culoar, în avion? Nici prin...
Gigi Becali nu se uită la bani pentru fetele lui! Ce cadou fabulos de 300.000...
Se ridică RESTRICŢIILE în România! Anunţul făcut în urmă cu puţin timp
NEWS ALERT Euro urcă la un nou maxim istoric
BANCUL ZILEI – Un primar află de la nevastă că a fost înșelat
Dragostea pentru muncă, dusă la extrem. Un tată și-a botezat copilul „Departamentul de Comunicare Statistică”
George Burcea o face praf pe Andreea Bălan! Ce mesaje i-a trimis artista lui Keo...
Detalii NEȘTIUTE din viața Zoiei Ceaușescu ies ACUM la iveală. Totul despre întâlnirile amoroase SUPRAVEGHEATE...
Încă doi concurenți vor fi ELIMINAȚI de la Survivor. Prezentatorul Dan Pavel nu vrea să-i...
BOMBĂ! Ce s-a întâmplat chiar ieri în Israel, după ce peste 60% din populație s-a...
Dacă vizitezi acest trib, bărbatul pleacă din casă, iar soţia lui vine la tine. Ce...
Este din nou DOLIU în muzica populară din România: A murit RĂPUS DE CORONAVIRUS
Cele mai nocive sortimente de cafea pentru inimă. De evitat!
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Cine este românca ce conduce una dintre afacerile lui Bill Gates în România şi alte...
Inchide