Financial Times: Marile economii se îndreaptă spre cel mai ridicat deficit bugetar de la pandemia COVID-19 încoace, avertizează FMI

Marile puteri economice ale lumii trebuie să ia o decizie „urgentă” pentru a-și reconstrui finanțele publice, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Prognozele economice publicate arată că marile economii ale lumii riscă să se confrunte cu cele mai mari deficite de la pandemia de coronavirus încoace. 

FMI a prevestit marți că împrumutul net făcut de economiile avansate au atins anul acesta 5,2% din PIB, cel mai mare procent atins din 2021 încoace, când lumea era încă sub restricțiile sanitare impuse ca urmare a pandemiei. În cazul Chinei și al Statelor Unite ale Americii, deficitul va ajunge la 8% din PIB până la finalul anului 2026, potrivit Financial Times.

Factorii de risc pentru economia globală

Ultimele prognoze arată o înrăutățire a situației economice de la ultimul raport al FMI publicat în aprilie. În ultimele luni, economiile avansate s-au confruntat cu un cocktail toxic de factori destabilizatori:

• Tensiuni accentuate pe piața datoriilor globale;
• Scumpirea carburanților, ca urmare a conflictelor din Golful Persic;
• Creșterea inflației și presiunea refinanțărilor;
• Finanțarea extrem de agresivă a sectorului inteligenței artificiale (IA).

„Piața economică globală și-a dovedit reziliența, dar aceasta și-a atins limitele”, a spus Silvana Tenreyo, economistul șef al FMI, într-o conferință de presă.

Economia globală încă nu-și revine de pe urma șocului petrolier, după ce marile corporații au continuat să investească în inteligența artificială, riscurile datoriilor suverane sunt în creștere, iar datoria pblică globală se îndreaptă către 100% din PIB spre finalul deceniului.

„O concentrare reînnoită pe reconstruirea spațiului fiscal este urgentă, având în vedere datoria în creștere, costurile mai mari pentru împrumuturi, cererile multiplicate în bugetele publice și incertitudinea intensificată. Cu costurile împrumuturilor guvernamentale în creștere în rândul economiilor avansate, creșterea datoriei publice și refinanțarea lasă statele expuse la schimbările financiare bruște”, a transmis FMI.

Impactul creșterii datoriilor la nivel global

Băncile centrale din SUA, spațiul euro și Japonia sunt printre cele care au majorat ratele dobânzilor în acest an. Vânzările au mers prost în septembrie, rezultând creșterea presiunilor pe bugete după ce costul dobânzilor a devenit mai mare.

În SUA, împrumutul administrației publice va atinge 8,5% din PIB în acest an, după ce în 2025 a atins 7,1%. În pragul pandemiei, era la 5,8% din PIB.

Totuși, creșterea economică a rămas rezilientă în acest an, după ce FMI și-a revizuit prognoza privind creșterea economică la nivel global de la 0,1% la 3,1% în acest an.

Goana după inteligența artificială

Economia globală ar putea crește cu 3,4% în 2027, a prevestit FMI. În mare, s-ar datora tocmai  avântului economic al inteligenței artificiale.

„Momentul inteligenței artificiale este puțin probabil să propulseze toate economiile în mod egal. Economia globală nu încetinește și nici nu accelerează per ansamblu; mai degrabă, creșterea este relocată — de la țările puternic expuse șocurilor geopolitice și militare, către cele care capitalizează pe seama cererii masive de tehnologie AI”, a raportat FMI.

Creșterea economică a încetinit la 4,5% din PIB pentru China în acest an după ce a atins 5% anul anterior. India continuă să se mențină la o creștere robustă de 7% în acest an, cu prognoze similare pentru anul viitor.

Sursa Foto: Hepta