Franța este în pragul colapsului, avertizează un laureat al Nobel pentru Economie: „Omul bolnav al Europei, copleșit de datorii, scumpiri și proteste”

Franța se îndreaptă către alegeri decisive la capătul celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Potrivit sondajelor, socialistul Jean-Luc Melenchon și naționalista Marine Le Pen au cele mai mari șanse să ajungă în turul al doilea. Fost lambertarist și un socialist internațional convins, Melenchon a promis că va continua să sprijine Ucraina împotriva invaziei ruse dacă va ajunge președinte. Le Pen a spus că se va opune furnizării ajutorului gratuit. Totuși,  piețele financiare au stabilit că „omul bolnav” al Europei este chiar la Paris și nu la Moscova, care a fost ținta celor mai severe sancțiuni economice în ultimii patru ani. 

Franța se află pe o traiectorie fiscală „nesustenabilă”, unde îngrijorările legate de costurile vieții și scumpirea carburanților se amplifică. Dobânzile sunt în creștere. Guvernul de la Paris plătește mult mai mult decât cel de la Roma pentru a se împrumuta. Prețul contractelor de schimb pe riscul de neplată, asigurările împotriva falimentului unui stat, a crescut.

Paul Krugman dă un semnal de alarmă că Franța nu poate fi salvată

Paul Krugman a declarat într-o postare pe blogul său de pe platforma Substack că Franța se află pe o „traiectorie fiscală nesustenabilă” din caua creșterii costurilor dobânzilor la datoria publică și a deficitelor bugetare masive.

„Franța a devenit prea mare pentru a fi salvată de către Banca Centrală Europeană”, a scris săptămâna aceasta economistul Paul Krugman, laureatul Nobel pentru economie, potrivit CNBC.  Într-o analiză economică extrem de pesimistă, intitulată „Care e problema cu Franța?”, Paul Krugman a scris:

„Dintr-o dată, piețele financiare tratează Franța ca pe bolnavul economic al lumii occidentale. Da, ratele dobînzilor au crescut peste tot. Dar creșterea ratelor dobînzilor la obligațiunile guvernamentale franceze din ultima lună a fost deosebit de mare.  Nu s-a ajuns la nivelurile din Grecia sau Portugalia din 2010-2012, dar cînd cineva își cumpără polița de incendiu abia cînd simte miros de fum, merită să te uiți în jur. Probabilitatea de default pe cinci ani, dedusă din aceste prețuri, e de doar 1,2%.”

Paul Krugman estimează că Franța are un risc sporit să intre în incapacitate de plată din cauza datoriei naționale. Și presa din SUA și Regatul Unit al Marii Britanii au prevestit că, la fiecare criză, Franța e următoarea piesă de domino care va cădea, cu o economie sugrumată de taxele mari și sistemul de ajutoare sociale.

Între timp, liberalii, progresiștii și socialiștii minimalizează criza.  Situația este însă prea gravă pentru a mai fi ignorată. Și cu toate că datoria deja provoacă un deficit de  5,4% din PIB în acest an, fiind unul dintre cele mai mari deficite din UE, de parcă ar fi în timp de război.

Laureatul Nobel, despre moneda euro

Paul Krugman continuă să tragă un semnal de alarmă că Franța este prea dependentă de moneda euro. Iar scenariul crizei financiare din 2009-2012 riscă să se repete.

„Dependența Franței de moneda euro face ca riscul ca această pierdere a încrederii să degenereze într-o criză gravă să fie extrem de evident… Am mai văzut acest scenariu în perioada 2009-2012, mai întâi în Grecia, apoi în Portugalia, Spania și Italia”, a scris Krugman.

„Mai întâi, investitorii încetează să mai cumpere obligațiunile unei țări din zona euro, alimentând temerea că guvernul va fi forțat să intre în incapacitate de plată deoarece pur și simplu nu dispune de lichiditățile necesare pentru a achita dobânzile și principalul datoriei. Teama de incapacitate de plată duce apoi la o fugă și mai mare a capitalului, ceea ce amplifică temerile privind insolvența și majorează ratele dobânzilor, adâncind astfel cercul vicios.”

Krugman mai spune că o eventuală încercare de salvare financiară a Franței ar fi extrem de costisitoare pentru Banca Centrală Europeană. El susține că țara se îndepărtează și mai mult de responsabilitatea fiscală.

„Este posibil ca Franța să fi trecut pragul de la a fi «prea mare pentru a eșua» la a fi «prea mare pentru a fi salvată». Pe scurt, este foarte ușor de conturat un scenariu extrem de sumbru pentru o criză franceză, care ar genera diviziuni profunde în cadrul Europei”. Într-o declarație pentru CNBC de vineri, fostul președinte al BCE, Jean-Claude Trichet, a îndemnat politicienii să găsească un compromis pentru a reduce deficitul celei de-a doua mari economii a UE.”

Problema pensiilor din Franța

De la invazia rusă a Ucrainei, Franța a intensificat procesul de reînarmare și ajutoarele pentru Kiev și face planuri pentru a rezista unui atac din partea Rusiei până în 2030, Dar cu o populație îmbătrânită, cu costurile vieții în creștere, este greu de estimat dacă Franța va mai putea plăti pensii.

Din 2023, vârsta de pensionare a devenit problematică după ce Macron a propus să crească la 64 de ani. Vâsta de pensionare era de 62 de ani în 2023.

În comparație, vârsta de pensionare în Danemarca, o țară model pentru stânga din Franța, este de 67 de ani. Speranța de viață în Franța e chiar mai mare decât în SUA. Iar costurile unei populații de pensionari în creștere le suportă educația. Statul francez le oferă vârstnicilor subvenții mari pe spatele tinerilor. Din această cauză, elevii și studenții ies în stradă.

„Investitorii nu mai cumpără obligațiuni, statul riscă să nu-și mai poată plăti dobînzile, panica scoate banii din țară, panica alimentează panica. Un cerc vicios care se strînge singur.Americanii dorm liniștiți, pentru că pot tipări dolari”, scrie Krugman.

Franța nu poate tipări euro.  A doua economie a zonei euro, din „prea mare ca să cadă”, riscă să ajungă „prea mare ca să fie salvată”, mai avertizează laureatul Nobel.

Premierul Franței dă asigurări că va găsi soluții până la finalul lunii

Prim-ministrul francez Sebastien Lecornu încearcă să obțină aprobarea unui buget controversat pentru anul 2027. Între timp, protestele elevilor zguduie țara. La demonstrațiile care au luat o turnură violentă participă și adulți nemulțumiți de creșterea costurilor vieții în ultimii ani.

Franța se confruntă cu o potențială criză a datoriei, deși premierul francez a promis că va aborda problemele elevilor de liceu care protestează. Totodată, el a anunțat eliberarea unor rezerve strategice de carburanți pentru a reduce prețurile pe fondul prelungirii crizei energetice cauzată de războiul dintre SUA și Iran. Franța mai are 8 milioane de barili de petrol, potrivit Politico.

„Furia tinerilor nu a apărut din senin”, a spus Lecornu într-un discurs adresat națiunii.

El s-a adresat și fermierilor francezi, are au protestat frecvent în ultimii ani din cauza dificultăților economice. Premierul a promis că le va aloca acestora un fond de 1 miliard de euro.

Premierul de centru-dreapta a precizat că primele măsuri ale guvernului său ca răspuns la nemulțumirile protestatarilor vor fi anunțate abia spre finalul lunii octombrie. Guvernul va analiza propunerilor transmise prin intermediul unei platforme publice menite să le permită elevilor să își exprime nemuțumirile.

Printre acestea se numără starea precară a școlilor, deficitul de profesori suplinitori și dorința unui program școlar mai echilibrat. Marțea trecută, între 256.000 de persoane (potrivit poliției) și 450.000 (potrivit organizatorilor) au participat la demonstraii în întreaga țară. Sindicatele, cadrele didactice și partidele politice de stânga au ieșit în stradă în semn de solidaritate cu elevii de liceu.

Ca răspuns la scumpirea carburanților, au fost făcute apeluri în online pentru organizarea unui protest similar cu cel al „Vestelor Galbene” pe data de 17 octombrie.

Fost președinte al Băncii Centrale Europene: Franța are nevoie de un compromis

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat pentru CNBC că politicienii francezi trebuie să găsească un compromis pentru a restabili credibilitatea Franței în fața piețelor.

Este un pas necesar în eventualitatea în care are nevoie de asistență din partea băncii centrale. Trichet, care a condus Banca Centrală Europeană între 2004 și 2011, a declarat:

„Mingea este în terenul guvernului și al parlamentului francez, iar aceștia au o sarcină dificilă de îndeplinit.”

Sursa Foto: Hepta