Inflația, în scădere ușoară; dobânzile de referință se mențin, anunță BNR. Ce previziuni pentru 2023-2024 vin de la Banca Națională

Publicat: 07 08. 2023, 17:00
Actualizat: 07 08. 2023, 17:09

Banca Națională a României (BNR) a decis, luni, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. BNR  anunță o creștere modestă a economiei, o scădere ușoară a inflației, o frânare a creșterii PIB, dar și scăderea consumului la servicii și piața auto-moto în 2023. Pe de altă parte, șomajul tinde să scadă constant, iar leul se redresează ușor în raport cu euro.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, cea pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea se mențin nivelurille actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al prețului combustibililor și al decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate.

Citiți AICI raportul integral al BNR

Inflația, în scădere

Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflației și-a accelerat astfel considerabil descreșterea, așa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată și în acest interval în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, și din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum și din scumpirea unor bunuri importate.

Cum merg lucrurile în Europa

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3 la sută în iunie, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au redus în iunie la 14,2 la sută și la 12,5 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Creșterea economică frânează

Noile date statistice reconfirmă încetinirea creșterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce implică restrângerea relativ pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Creșterea PIB se reduce

În același timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2023, la 2,4 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022. Potrivit noilor date, scăderea a fost determinată de variația stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a accelerat mai vizibil creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar dinamica formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, menținându-se la un nivel de două cifre.

Cele mai recente date și analize indică o creștere modestă a economiei în trimestrele II și III 2023, și mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menținerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.

Astfel, în intervalul aprilie-mai, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto și-au încetinit creșterea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, iar serviciile prestate populației și-au accelerat puternic descreșterea de ritm. Totodată, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali, iar creșterea volumului lucrărilor de construcții a continuat să decelereze, deși mult mai lent decât în precedentele trei luni. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a rămas însă semnificativ superioară celei a importurilor, deși a scăzut ceva mai pronunțat, astfel încât deficitul comercial și-a accentuat declinul în termeni anuali în acest interval.

Pe piața muncii, datele recente arată o accelerare a creșterii efectivului salariaților din economie în aprilie-mai, precum și scăderea ratei șomajului BIM la 5,4 la sută în luna iunie, alături de accentuarea trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forța de muncă din industrie în primele două luni ale trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice în luna iulie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit, inclusiv în industrie.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit mișcarea lent descendentă în iulie, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea în prima parte a lunii, pentru ca ulterior să se înscrie pe o traiectorie ascendentă – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul revizuirii așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul creșterii peste așteptări a economiei și a rezilienței pieței muncii din SUA.

Leul își revine ușor în raport cu euro

Moneda națională a manifestat o tendință de întărire față de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influența unor factori interni de natură conjuncturală sau sezonieră, după deprecierea ușoară acumulată în precedentele două luni.  În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabilă, ca urmare a slăbirii semnificative a monedei americane pe piețele financiare internaționale în prima jumătate a intervalului.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze relativ alert în iunie, ajungând la 6,4 la sută, de la 7,9 la sută în mai, în condițiile în care dinamica deosebit de înaltă a componentei în valută și-a accentuat declinul, iar variația creditului în lei a stagnat la o valoare marginal pozitivă. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent, mărindu-se ușor în iunie, la 67,9 la sută, de la 67,6 la sută în luna mai.

Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.

Incertitudini cauzate de plafonarea prețurilor la alimente și noii strategii fiscale

Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare..

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 octombrie 2023.

Cutuți și: Mugur Isărescu: „Am reușit să temperăm inflația fără să introducem economia în recesiune”

Rata dobânzii de referință, menținută de BNR la 7%. INFLAȚIE de o cifră în trimestrul 3

 

Veste bună de la BNR: scade rata inflației! Ce prognoză fac specialiștii lui Mugur Isărescu