Mugur Isărescu, avertisment privind viitorul societăților la Clubul de la Roma: „Când încrederea slăbește, ajungerea la un consens devine mult mai dificilă”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează asupra presiunilor care afectează capacitatea societăților de a lua decizii și de a construi consens, în discursul susținut la conferința „No Limits to Hope: Sense-making for alternative futures”, organizată de Asociația Română pentru Clubul de la Roma, pe care o conduce.

Isărescu a pledat pentru trei direcții esențiale: gândire pe termen lung, instituții credibile și cooperare internațională, pentru a crește reziliența și capacitatea de adaptare a societăților la incertitudinea economică, schimbările tehnologice, constrângerile de mediu și erodarea încrederii.

„Atunci când încrederea slăbește, ajungerea la un consens privind modul de a reacționa devine mult mai dificilă”, a avertizat Guveratorul BNR într-un discurs despre provocările care modelează viitorul societăților.

„Societățile noastre aflate sub presiune interacționează în moduri din ce în ce mai dificil de gestionat”, a spus guvernatorul, enumerând incertitudinea economică, care „pune presiune pe capacitatea de planificare”, schimbarea tehnologică, ce cere noi competențe și „noi forme de judecată”, și presiunile de mediu asupra producției, infrastructurii și mijloacelor de trai.

Cele trei priorități trasate de Mugur Isărescu

Prima, a spus Isărescu, este perspectiva pe termen lung. Presiunile imediate cer atenție, „și nu doar în politică”, dar calitatea răspunsului depinde de capacitatea de a privi dincolo de ele. „Deciziile luate astăzi modelează opțiunile și constrângerile cu care se vor confrunta urmașii noștri.”

A doua privește instituțiile. Acestea au nevoie de mandate clare, competență profesională și capacitatea de a învăța din experiență, iar credibilitatea lor se construiește în timp, „prin decizii coerente, responsabilitate și o prezentare onestă a posibilităților și limitelor lor”. Guvernatorul a insistat pe încredere și dialog, pe care l-a descris drept răbdarea de a explica și disponibilitatea de a asculta. „Cel mai dificil lucru este, tocmai, să reanalizezi ceea ce ai stabilit drept ipoteze fundamentale”, a recunoscut el.

„Credibilitatea lor se construieşte în timp, prin decizii consecvente, responsabilitate şi explicarea onestă a poziţiilor adoptate. Ultimul aspect este deosebit de important în acest context. Oamenii sunt mai dispuşi să se implice în dezbateri dificile atunci când observă că preocupările lor sunt ascultate şi că dovezile prezentate sunt analizate în mod deschis. Dialogul necesită răbdare. Răbdarea este uneori foarte importantă. Dar dialogul necesită răbdarea de a explica. Necesită disponibilitatea de a asculta. Şi acest lucru este important: disponibilitatea de a asculta. De asemenea, necesită modestia intelectuală de a reexamina propriile ipoteze. Acesta este lucrul cel mai important: să reconsiderăm ceea ce am stabilit iniţial drept premise fundamentale”, susţine Mugur Isărescu.

A treia prioritate este cooperarea. Multe dintre forțele care modelează societățile depășesc granițele naționale, iar dialogul între țări și între generații ajută la identificarea mai devreme a riscurilor, a explicat Isărescu.

Clubul de la Roma reunește economiști, oameni de știință și vârfuri academice

Asociația urmărește să aducă în dezbaterea publică românească perspectivele Clubului de la Roma, inclusiv prin traducerea lucrărilor sale în limba română. La finalul alocuțiunii, guvernatorul a prezentat medalia comemorativă emisă cu ocazia conferinței.

Clubul de la Roma este un grup internațional de reflecție, fondat la Roma în 1968, care reunește economiști, oameni de știință și alți specialiști. A devenit cunoscut în 1972 prin raportul Limitele creșterii. Întrebarea care l-a făcut celebru rămâne actuală: ce se întâmplă dacă populația, producția și consumul de resurse continuă să crească pe o planetă cu resurse finite?

Asociația Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR) este organizația românească afiliată acestei rețele. A fost fondată la 20 martie 1993, la o reuniune găzduită de Banca Națională a României. Rolul ei este să aducă în dezbaterea din România temele Clubului.