Probleme de lichiditate în construcții după decalajele dintre lucrările executate și plățile prin PNRR. Cristian Erbașu: „Vinovații nu au fost constructorii”

România a încheiat, la 31 august, etapa de execuție din PNRR, însă nota de plată nu este încă achitată. Patronatele din construcții spun că au dus în spate aproape jumătate din proiectele derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar bilanțul de la finalul programului arată un decalaj enorm între lucrările executate și banii recuperați de la Bruxelles. Constructorii susțin că au încasat efectiv doar 3,1 miliarde de euro, doar 33% din sumele aferente proiectelor livrate – de peste 9 miliarde de euro.

„Nu cred că au fost multe proiecte care să nu fi fost duse la bun sfârșit din cauza constructorilor (…) Pe parcursul derulării acestui program nu au fost asigurate întotdeauna condițiile necesare derulării contractelor,  în marea majoritate a cazurilor în care unele proiecte au trebuit mutate sau anulate. Vinovații nu au fost constructorii”, a declarat Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), la conferința organizată de Ziua Constructorului.

Președintele FPSC a atras atenția că România trebuie să se pregătească din timp pentru etapa post-PNRR, în condițiile se schimbă și regulile pentru investițiile din banii alocați exercițiului financiar european 2028–2034. De asemenea, el a explicat necesitatea reevaluării actualei legi a achizițiilor publice în contextul legislației europene care resetează modul în care vor fi abordate investițiile în viitor în UE.

Aproape jumătate din PNRR a trecut prin șantierele constructorilor

Sectorul construcțiilor concentrează o jumătate din valoarea totală a proiectelor PNRR analizate de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Este concluzia centrală a radiografiei realizate de patronatele din industrie după încheierea perioadei de implementare a PNRR. Vicepreședintele FPSC, Daniel Pițurlea, a precizat că bugetul inițial al PNRR a fost de 29 de miliarde de euro, iar ulterior, în urma reducerilor, acesta a ajuns la 21,4 miliarde de euro. Din valoarea recalculată, aproximativ 9,45 miliarde de euro, respectiv 44,8%, reprezintă lucrări care trec prin șantierele companiilor de construcții.

„Aproape jumătate din întreg PNRR-ul trece prin șantierele firmelor de construcții”, a punctat Pițurlea.

Analiza arată însă că sunt decalaje mari între execuția proiectelor și încasarea banilor. În timp ce o parte consistentă a lucrărilor a fost executată, banii aferenți acestora nu au fost încă recuperați integral de la Comisia Europeană.

„Situația de unde a plecat de la faptul că mulți antreprenori n-au putut să deconteze lucrările respective, n-au putut să le justifice că sunt executate, chiar dacă lucrările erau undeva executate în plan fizic la 50-60% și puteau fi terminate (n.r. mai repede). Nu erau decontate decât în proporție de 5% pentru că nu existau documente în spate care să le certifice”, a explicat Daniel Pițurlea, .

Constructorii acuză probleme de lichiditate din cauza întârzierii plăților

La finalul PNRR, reprezentanții constructorilor susțin că sectorul și-a îndeplinit rolul în implementarea proiectelor și că problemele programului nu au fost, în principal, generate de companiile de construcții. Daniel Pițurlea a subliniat că, în cazul proiectelor majore, constructorii au reușit să ducă proiectele înainte, deși contractele nu au avut întotdeauna condițiile necesare pentru derulare. Patronatele din construcții cer accelerarea recepțiilor și decontărilor și avertizează că, fără lichidități, proiectele finalizate sau aproape finalizate riscă să rămână blocate exact la capătul drumului.

„În teren în momentul acesta sunt certificate 64% din valorile contractate, în timp ce sumele efectiv încasate pentru constructori sunt doar 3,1 miliarde de euro, adică 33%”, a declarat Daniel Pițurlea.
Potrivit acestuia, decalajul dintre lucrările executate și sumele recuperate de la Uniunea Europeană pune presiune asupra lichidității companiilor de construcții.

„Decalajul între lucrările executate și sumele efectiv recuperate de la UE afectează lichiditatea companiilor de construcții”, a spus vicepreședintele FPSC.

Patronatele propun înființarea unei organizații independente, de certificare

În opinia sa, una dintre cauze a fost capacitatea administrativă insuficientă a unor autorități locale care au primit proiecte prin PNRR, fără să dispună de un aparat suficient de bine pregătit pentru urmărirea și certificarea lucrărilor.

„Munca de execuție nu trebuie să o ducă numai constructorul, ci trebuie să o ducă și clientul”, a afirmat Pițurlea.

El a criticat inclusiv lipsa de asumare din administrație, susținând că există situații în care funcționarii nu își asumă semnarea documentelor necesare, ceea ce duce la întârzieri și, în unele cazuri, la pierderea unor finanțări.

FPSC vine o cu o propunere de simplificare a procedurilor pentru certificarea profesională obligatorie a companiilor, prevăzută în Codul amenajării teritoriului urbanismului şi construcţiilor (CATUC) și că obligativitatea ar urma să intre în vigoare în iulie 2027. Patronatele propun și un organism independent, de certificare – Asociația Română de Certificare a Operatorilor din Construcții (ARCOC).

Cine aduce investiții în România după PNRR?

Pentru constructori, una dintre principalele preocupări este ce urmează după finalizarea execuției PNRR. Mesajul cel mai dur al patronatelor privește următorul exercițiu de investiții.

„S-a terminat PNRR-ul, nu avem proiecte care să fie derulabile, pentru că majoritatea nu au co-finanțare asigurată, chiar cele pe fonduri europene în derulare”, a afirmat Erbașu.

Problema, susține el, este legată inclusiv de faptul că bugetul României a fost concentrat pe asigurarea finanțării pentru PNRR, în timp ce pentru proiectele care ar trebui să preia ștafeta nu există încă suficient spațiu bugetar pentru cofinanțare. Potrivit acestuia, proiecte precum Anghel Saligny au avut o valoare mai redusă, în timp ce alte proiecte au fost anulate sau amânate, iar investițiile din fonduri proprii au fost mult mai reduse față de anii anteriori: „Nu avem proiecte care să fie derulabile”.

Erbașu mai avertizează că următorul exercițiu financiar european va presupune și un efort financiar mai mare din partea României. În viziunea sa, cofinanțarea ar putea ajunge la circa 40%, față de nivelurile mult mai reduse cu care România a fost obișnuită în cazul unor finanțări europene anterioare.

Riscul pentru industrie: migrarea forței de muncă în Europa de Vest

Un alt efect al trecerii de la vârful de activitate generat de PNRR la o perioadă cu mai puține proiecte este, în opinia FPSC, riscul pierderii forței de muncă.

„Nu sunt niște umerașe pe care să le punem […] și le scoatem peste 3 ani, când iar avem nevoie de ei. Sunt oameni cu familii calificați”, a declarat Erbașu. Potrivit acestuia, muncitorii calificați pot pleca spre piețele vest-europene, unde există deja cerere pentru personal în construcții. El a dat drept exemplu Germania, despre care a spus că are un program de atragere a circa 200.000 de oameni calificați în construcții.

În același timp, reprezentanții sectorului spun că muncitorii mai puțin calificați sunt cei mai expuși riscului de șomaj în cazul unei reduceri puternice a activității.

Patronatele avertizează: materialele de construcții se vor scumpi

Presiunea nu este însă doar asupra constructorilor, ci și asupra producătorilor români de materiale de construcții. Valentin Petrescu, prim-vicepreședinte FPSC, a prezentat situația industriei, arătând că industria în ansamblu este pe minus, iar industria prelucrătoare, din care fac parte și producătorii de materiale de construcții, înregistrează de asemenea o scădere, în paralel cu creșterea prețurilor.

Un exemplu prezentat de acesta este piața tâmplăriei și a sticlei. România dispune de capacități importante de producție, însă importurile au ajuns la niveluri pe care Petrescu le consideră excesive. În primele cinci luni din 2026, importurile de geam termoizolant ajunseseră deja, potrivit datelor prezentate, la aproximativ 60% din totalul importurilor din anul precedent. În același timp, ponderea importurilor provenite din state non-UE a crescut.

„Importul unui produs finit înseamnă că România pierde valoarea adăugată, înseamnă că punem în pericol capacitățile industriale existente”, a explicat Petrescu.

El a reclamat o concurență pe care o consideră neloială, invocând inclusiv diferențele de subvenționare și taxare dintre producătorii români și cei din afara UE.

„Ne dorim să fie o concurență loială. Vrem să plecăm de la aceeași linie de start”, a spus vicepreședintele FPSC.

Costurile ridicate ale energiei pun presiune pe prețuri

Irinel Gheorghe, vicepreședinte FPSC, susține, la rândul său,  că România a devenit mai puțin competitivă din cauza costurilor cu energia, a forței de muncă și a lipsei de predictibilitate fiscală.

„Dacă vorbim de energie electrică (…) suntem cu peste 30-35% față de media Uniunii Europene”, a afirmat Gheorghe.

El susține că soluția nu este plafonarea prețurilor, ci dezvoltarea producției interne de energie la costuri competitive. Reprezentantul FPSC spune că scumpirea materialelor și a forței de muncă se transferă în prețul proiectelor, iar presiunile au devenit tot mai greu de absorbit de producători.

„Materialele de construcții se vor scumpi în următoarea perioadă și nu cu puțin”, a avertizat Gheorghe.

Achizițiile publice: de la criteriul „prețul cel mai mic” la calitate

Un alt punct important al conferinței a fost discuția despre schimbarea regulilor europene privind achizițiile publice. Cristian Erbașu a explicat că noul regulament european discutat de patronate marchează o trecere de la sistemul bazat pe directive, care necesitau transpunere în legislația națională, la un regulament cu aplicare directă în statele membre.

În ceea ce privește investițiile, reprezentanții FPSC susțin că noul cadru pune mai mult accent pe calitate, sustenabilitate, inovare, economie circulară și criterii de mediu, nu doar pe preț.

„Criteriile de atribuire se duc de la preț la calitate”, a afirmat Erbașu.

În același pachet sunt discutate și măsuri privind protejarea subcontractorilor, accesul operatorilor economici la contractele publice și disciplina financiară. Erbașu a indicat inclusiv prevederea privind respectarea termenelor de plată, cu un plafon de maximum 60 de zile calendaristice pentru autoritățile contractante.

În viziunea FPSC, perioada care urmează PNRR trebuie să însemne mai mult decât înlocuirea unei surse de finanțare cu alta. România trebuie să-și dezvolte propriul circuit investițional, inclusiv prin investiții publice și private și printr-o industrie locală capabilă să susțină proiectele. Erbașu susține că industria locală nu poate depinde permanent de finanțările europene și că investițiile europene trebuie completate de investiții proprii.

Analiza Federației  mai arată că, pe 14 august, a fost depusă Cererea de Plată nr. 5, pentru o valoare de aproximativ 2,84 miliarde de euro (1,65 miliarde euro granturi și 433 milioane euro împrumuturi), acoperind 75 de ținte și jaloane.

Odată validată, aceasta ar duce rata plăților la 78%. Această cerere nu este încă validată de Comisia Europeană. În total, din estimările FPSC mai rămân de încasat 7,5 miliarde de euro, iar la nivel național sunt peste 15.000 de proiecte în implementare, dintre care 4.500 nu sunt încă recepționate – un risc real de penalizare pentru cele întârziate.