România, prinsă în capcana infinită a datoriilor. Analist economic: Rectificarea împarte sărăcia bugetară/E un faliment nedeclarat
O spirală infinită a datoriilor
- România are în față un pericol major de dezechilibru bugetar, ținând cont că nu are nicio rezervă financiară pentru a acoperi o gaură de 4,2 miliarde de euro, avertizează expertul economic Adrian Negrescu. Analizând raportul comunicat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, acesta arată că sumele luate în calcul de Guvern sunt deja cheltuite pentru o serie de lucrări publice.
- Ministerul Finanțelor a publicat joi, 29 octombrie, proiectul primei rectificări bugetare din 2026, care prevede majorarea deficitului bugetar cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei.
- Totuși, ținta de deficit rămâne la 6,2% din PIB, ca urmare a actualizării valorii nominale a economiei, adică PIB-ul crește practic față de estimarea inițială. Rectificarea aduce fonduri suplimentare pentru sănătate, pensii, salarii și plata datoriilor autorităților locale, în timp ce mai multe ministere pierd sume importante din bugetele aprobate inițial.
- În ecuație intră și cheltuielile uriașe cu dobânzile la credite, care vor sări în acest an de 3% din PIB (aproape 10% din veniturile bugetare). Pe de altă parte, nevalidarea cererilor de plată de către Comisia Europeană va arunca în aer deficitul public.
- Până la final de an, statul trebuie să mai găsească 70 miliarde lei pentru finanţarea deficitului şi rostogolirea datoriei. Dar banii nu mai există, avertizează Adrian Negrescu.
Dobânzile la creditele statului depășesc investițiile cu 16 miliarde de lei
La 9 luni din an, dobânzile (51 miliarde lei) au costat bugetul cu 16 miliarde lei mai mult decât toate investiţiile pe care statul le-a făcut în economie din surse proprii. În cazul investiţiilor, retragerea statului a fost suplinită de intrări semnificative de fonduri europene. Din cele 106 miliarde lei intrate în investiţii în primele 3 trimestre din an, 71 miliarde lei au fost bani UE, iar 35 miliarde lei bani din resursele proprii ale bugetului. Aşadar, 2/3 din investiţiile făcute la 9 luni sunt din fondurile europene.
Problema nu este la investiţii, ci la cheltuielile cu dobânzile, scrie Ziarul Financiar.. La 9 luni din an, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 11 miliarde lei (2,1 miliarde euro) decât cele înregistrate în primele 9 luni din 2025. Astfel, în primele 3 trimestre, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 27% an/an, în vreme ce cheltuielile de capital au scăzut cu 12%.
În final, în urma rectificării bugetare, deficitul bugetar a fost majorat cu 3,5 miliarde lei, până la 130 miliarde lei (deficitul ca pondere în PIB rămâne la 6,2%). Dar trebuie precizat că statul nu acoperă din împrumuturi doar deficitul, ci şi datoria ajunsă la scadenţă care trebuie refinanţată. Iar, până la final de an, statul trebuie să mai găsească 70 miliarde lei pentru finanţarea deficitului şi rostogolirea datoriei.
Negrescu: Rectificarea va acoperi găurile din instituțiile publice
Consultat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu (foto) atrage atenția că rectificarea bugetară decisă de Guvernul Niculescu va avea efecte minore în direcția redresării economice așteptate.
„Rectificarea bugetară va acoperi găurile din bugetele multor instituții publice, împărțind practic o sărăcie bugetară cu care România se confruntă în ultimii 3 ani. Efectele asupra economiei vor fi restrânse, având în vedere că mare parte din această recitificare va fi realizată din fonduri de împrumut. Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 4.5 miliarde de euro și așteaptă cu atenție și îngrijorare, aș spune, să vadă dacă până în luna noiembrie va primi vreun euro din PNRR”.
Miza următoarei rectificări, fondurile europene
În acest sens, specialistul arată că următoarea rectificare bugetară, anunțată de ministrul Nazare pentru finalul lunii noiembrie, va trebui să soluționeze neapărat atragerea fondurilor europene pe care România trebuie să le primească, Mai exact, suma de 6.4 miliarde de euro din PNRR este absolut necesară pentru a evita colapsul financiar.
„Miza principală a următoarei rectificări bugetare o reprezintă absorbția fondurilor europene. Fără cei 6.4 miliarde de euro cât ar trebui să vină din PNRR, mi-e teamă că întreaga rectificare bugetară este pusă sub semnul întrebării,
Efectele în mediul economic s-ar putea să existe doar prin prisma facturilor pe care statul le are de plătit, mai ales către zona construcțiilor, acolo unde foarte multe companii au facturi restante de luni de zile. La rândul lor, nu și-au plătit obligațiile către furnizori, către parteneri, iar blocajul financiar a crescut semnificativ”.
Plătim dobânzi de 37 milioane de euro zilnic
Negrescu a mai subliniat că țara noastră se confruntă cu o misiune aproape imposibilă. În loc să atragă investiții, este prinsă în capcana dobânzilor la creditele statului.
„Din păcate, România este prinsă într-o capcană financiară din care îi va fi greu să iasă în următorii 2-3 ani. Am ajuns să plătim numai la capitolul dobânzi 37 milioane de euro pe zi, în medie. Adică undeva spre 13 miliarde de euro anual , iar anul viitor vom plăti aproape 17 miliarde de euro pe dobânzi. Altfel spus, noi suntem în situația în care ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la creditele pe care statul le-a luat în ultimii ani. Anul viitor va fi unul extrem de dificil din această perspectivă. Statul român va avea de plătit 29 miliarde de euro în contul datoriei publice. Este cea mai mare sumă din istoria României pe care statul trebuie s-o plătească într-un singur an.
O misiune aproape imposibilă
Va fi o misiune aproape imposibilă pentru guvernul Luca Niculescu să plătească acești bani, iar pe de altă parte să reducă deficitul bugetar la 5,2%, cât și-a asumat să reducă în fața finanțatorilor săi. Dobânzile probabil vor crește atâta timp cât noi nu avem niciun program coerent de măsuri de relansare economică.
Prima rectificare bugetară face exact ce promitea Guvernul: acoperă urgențele. Sănătatea primește bani pentru medicamente, spitale, ambulanțe și unitățile de primiri urgențe. Pensiile din decembrie sunt asigurate. Iar primăriile primesc 2 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile către furnizori. Ținta de deficit, de 6,2% din PIB, rămâne neschimbată. Așa cum spune și Nazare, este o rectificare responsabilă, care evită blocajul serviciilor publice în ultimele două luni ale anului. Cifrele ei arată însă, mai clar decât orice discurs politic, de ce statul român nu mai poate merge înainte fără reforme reale. Pe scurt, statul acoperă urgențele de azi tăind din investițiile de mâine și din banii europeni pe care nu reușește să-i cheltuiască”, mai explică Negrescu.
„Banii nu sunt doar promiși, ci deja cheltuiți”
Cifrele oficiale camuflează o realitate financiară periculoasă, statul înregistrând deja ca venituri sume care nu au intrat efectiv în trezorerie. În teren, progresul e mai fragil decât o arată cifrele.
„Banii nu sunt doar promiși, ci deja cheltuiți. Statul a plătit lucrările, a trecut fondurile europene la venituri, iar doar în trimestrul al treilea a decontat proiecte de aproape 13 miliarde de lei, de peste două ori mai mult decât anul trecut. Dacă jaloanele nu sunt acceptate, cheltuiala rămâne, venitul dispare, iar deficitul crește peste noapte, fără ca Guvernul să fi semnat o singură plată nouă.
Puterea de cumpărare, afectată de inflație
Asta face ca progresul din acest an să fie mai fragil decât arată cifrele. Deficitul de după 9 luni este cu peste 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut și a coborât sub 4% din PIB. Este un rezultat real, plătit scump de români prin taxe mai mari și inflație. Dar el poate fi șters în câteva săptămâni dacă banii europeni nu ajung în cont până la 31 decembrie”.
Toată creșterea deficitului din rectificare se duce la creditori
Statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile. Exact cu aceeași sumă crește și deficitul, până la 130,3 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, toată creșterea deficitului din această rectificare se duce la creditori. Nu pe autostrăzi, nu pe spitale noi, nu pe școli, ci pe costul banilor împrumutați în anii în care am cheltuit mai mult decât ne permiteam. După nouă luni, dobânzile ajunseseră deja la peste 50 de miliarde de lei, iar anul viitor vor trece de 70 de miliarde. Aceasta este spirala datoriilor în cifre: ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la împrumuturile vechi.
Aici este miezul problemei. Rectificările pot redistribui bani, dar nu pot schimba structura unui buget care cheltuiește constant mai mult decât încasează. Iar ajustarea făcută până acum s-a sprijinit mai ales pe taxe mai mari și pe amânarea plăților, nu pe un stat mai eficient. Fără reforme, fiecare an va începe cu aceleași promisiuni și se va încheia cu aceleași rectificări de urgență, doar că pe o datorie tot mai mare și cu dobânzi tot mai scumpe.