România se împrumută la cele mai mari dobânzi din ultimul an. Finanțele încep să refuze banii prea scumpi oferiți de bănci

România se împrumută tot mai scump, un semnal important cu doar câteva zile înainte de evaluarea agenției Standard and Poor’s. A cărei decizie de a menține sau nu ratingul de țară la categoria „recomandat investițiilor” va fi decisivă pentru costul finanțării statului. Randamentele cerute de investitori pentru oferta de obligațiuni a Ministerului Finanțelor au urcat joi la cel mai ridicat nivel din ultimul an, peste vârfurile atinse în perioadele de turbulențe declanșate de căderea guvernului Bolojan și de începutul războiului din Golf.

Statul român intră din nou într-o zonă în care trebuie să plătească tot mai mult pentru fiecare leu împrumutat, iar semnalul vine în pofida cererilor din partea investitorilor. Băncile au oferit joi 728 de milioane de lei pentru obligațiuni în valoare de 500 de milioane de lei, însă Ministerul Finanțelor a acceptat doar 290 de milioane de lei, respingând ofertele la prețuri considerate prea mici.

Randamentele au crescut și pe piața secundară

Randamentul mediu până la maturitate a ajuns astfel la 7,42%. Paradoxal, cererea ridicată nu a împiedicat creșterea costului de finanțare: randamentul mediu al emisiunii a urcat la 7,42%, de la 6,82% la licitația similară de luna trecută.

Presiunea nu se vede doar la licitația de joi. Pe piața secundară, randamentele au urcat pe întreaga curbă, iar titlurile pe 10 ani au ajuns la 7,41%, după o creștere de 13 puncte de bază într-o singură zi. Față de săptămâna trecută, avansul este de 30-40 de puncte de bază pe toate scadențele. România ajunge astfel să plătească cele mai mari costuri de finanțare la 10 ani din regiune, peste Polonia, Ungaria și Cehia.

Iar explicația nu este lipsa banilor din piață. Este prețul pe care investitorii îl cer pentru a finanța România într-un moment în care presiunile asupra leului, inflația și situația fiscală se suprapun. Analiștii Erste indică tocmai aceste riscuri, în timp ce ING vorbește despre o reevaluare în sens mai restrictiv a așteptărilor privind dobânzile în regiune.

Sursa: BNR

Cererea există, însă investitorii cer un preț din ce în ce mai mare pentru a finanța statul

Randamentele la scadențele pe termen mediu și scurt, au crescut, de asemenea, cu 26-29 de puncte de bază într-o singură zi. Față de săptămâna precedentă, randamentele au urcat cu 30-40 de puncte de bază pe toate scadențele. Îngrijorările privind cursurile ratelor de schimb și situația fiscală rămân în centrul atenției în regiunea Europei Centrale și de Est, arată analiștii Erste Bank.

Între timp, leul românesc s-a depreciat până la un nou minim record față de euro. Cursul de 5,2788 lei/euro stabilit miercuri de BNR reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat până acum pentru moneda europeană în raport cu leul. Noul record negativ apare într-un moment în care România traversează o perioadă prelungită de tensiuni politice, într-un context de frânare a economiei și cu o inflație persistentă în prima parte a anului, care a început să scadă vizibil abia în lunile de vară.

Randamentele titlurilor românești cu scadența la 10 ani înregistraseră, la închiderea pieței de ieri, cea mai mare creștere din regiune în ultima săptămână, de 16 puncte de bază. Cele ale Cehiei și Poloniei au coborât cu 5, respectiv 3 puncte de bază, în tip ce cele ale Ungariei au urcat cu 3 puncte de bază, iar cele ale Slovaciei cu 9 puncte de bază.

„O nouă zi aduce o nouă direcție pentru piețe. Sentimentul investitorilor s-a schimbat din nou ieri, iar în regiune am asistat la o reevaluare puternică în sens mai restrictiv a așteptărilor privind dobânzile, iar randamentele de-a lungul curbei au revenit la maximele anterioare”, notează Frantisek Taborsky, strateg pentru piețe valutare și titluri cu venit fix la ING Bank.

Costurile mai mari de finanțare se transmit treptat în cheltuielile cu dobânzile

În prezent, România plătește cele mai mari costuri de finanțare la 10 ani, urmată de Polonia (circa 6,3% pe an), Ungaria (5,8% pe an) și Cehia (5,3% pe an). Investitorii au penalizat și economiile avansate, ca urmare a deteriorării situației fiscale și creșterii inflației și au majorat dobânzile cerute pentru finanțarea datoriei publice.

Un randament de peste 7% înseamnă că investitorii cer în prezent o primă ridicată pentru a deține obligațiuni guvernamentale românești pe termen lung.

Randamentul de piață al unei obligațiuni nu reprezintă dobânda plătită de stat pentru fiecare titlu de stat emis anterior. El reflectă prețul la care obligațiunile sunt tranzacționate pe piața secundară și este un indicator important pentru costul la care statul se poate finanța atunci când emite noi titluri sau refinanțează datoria ajunsă la scadență.

Cu cât randamentele sunt mai ridicate, cu atât presiunea asupra costurilor de finanțare ale statului crește. Costurile mai mari de finanțare se transmit treptat în cheltuielile cu dobânzile, pe măsură ce statul emite datorie nouă și refinanțează titlurile ajunse la maturitate. O perioadă prelungită cu randamente ridicate poate reduce astfel spațiul bugetar disponibil pentru alte cheltuieli sau investiții.

Avertismentul BNR: Legătura dintre bănci și stat poate deveni vulnerabilitate structurală

Reamintim că BNR a avertizat încă din iunie că expunerea băncilor asupra administrației publice la nivelul lui martie 2026 a ajuns la 27,6% din active, de aproape trei ori media UE, ceea ce „generează risc de rata dobânzii și de concentrare”. În perioada recentă, băncile autohtone și‑au majorat constant deținerile de titluri de stat, acestea atingând în luna martie 2026 nivelul de 230,7 miliarde lei (față de 79,6 miliarde lei la finele anului 2015).

Deficitul bugetar a scăzut cu 37% în primele șapte luni, a anunțat la începutul lunii septembrie Ministerul Finanțelor (MFP). Însă cu prețul unui efort uriaș cu scadență la termen: nevoia de finanțare a statului a crescut accelerat în cele patru luni de blocaj politic. În perioada mai–august 2026, MFP a atras efectiv 37,3 miliarde de lei de la băncile comerciale prin emisiuni de titluri de stat, cu 5,5 miliarde de lei (17,4%) în plus față suma atrasă în aceeași perioadă din 2025.

În paralel, randamentele de pe piața internă au coborât față de nivelurile din 2025, iar licitațiile continuă să primească volume consistente de oferte, însă la prețuri din ce în ce mai necompetitive pentru statul român. De exemplu, în august, MFP a obținut 1,099 miliarde lei la o emisiune de 1 miliard, iar la alta de 700 milioane lei a primit cereri de aproape 1,8 miliarde lei.