România se pregătește să ia o decizie cu o miză uriașă: cultivăm sau nu organisme modificate genetic? Există multe avantaje, dar și câteva riscuri

Publicat: 24/05/2015, 20:22

Parlamentul European a adoptat recent o serie de modificări la cadrul legislativ care privește cultivarea plantelor modificate genetic la nivelul Uniunii. Statele membre au primit astfel mână liberă la culturile transgenice, după numeroase proteste, moratorii, sancțiuni și chiar acționări în instanță apărute pe fondul OMG-urilor. Practic, acum fiecare țară din UE poate decide dacă vrea sau nu să cultive plante transgenice pe teritoriul ei, fără a mai fi nevoită să ofere argumente științifice legate de alegerea pe care o face.

Reprezentanții țărilor care s-au opus vehement OMG-urilor au impus interdicții apelând la clauza de salvgardare (au încercat să aducă probe care să arate că OMG-urile în cauză reprezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu – directiva CE 2001/18) sau la măsuri de urgență (au argumentat că OMG-urile în cauză ar putea constitui un posibil „risc serios pentru sănătatea umană, pentru sănătatea animală sau pentru mediul înconjurător” – art. 34 CE 2003/1829).

Printre statele care s-au luptat în ultimii ani împotriva OMG s-au numărat Franța, Grecia, Italia, Ungaria și Bulgaria. Este de așteptat, potrivit reprezentanților industriei de biotehnologii, ca acestea să se numere și printre primele care vor încerca să le interzică.

Descarcă AICI modificările legislative privind organismele modificate genetic

Pe parcursul săptămânii trecute, reprezentanții companiilor și asociațiilor interesate direct de hotărârea pe care o va lua România în privința biotehnologiilor verzi au participat la discuții în Parlament și în cadrul Academiei. Până acum, directorul asociației de biotehnologii AgroBiotechRom, Nicolae Hristea, prezent la aceste discuții, spune că Ministerul Agriculturii pare că ar putea susține culturile OMG în România, în timp ce Ministerul Mediului dă semne că va face un pas înapoi, cel mai probabil din cauza presiunilor puse de organizațiile non-guvernamentale „verzi” care nu le susțin. În același timp, reprezentanții Academiei sunt foarte interesați de acest subiect, în principal din cauza numeroaselor studii și date legate de noile tehnologii din domeniu.

„Decizia se ia de către Guvern. Ministerul Agriculturii, în general, a fost favorabil noilor tehnologii și cred că în continuare susține promovarea acestora. O problemă apare însă la Ministerul Mediului, unde există o circumspecție, să nu zic o opoziție, prin faptul că anumite organizații non-guvernamentale, așa-numiții ‘verzi’, le critică fără să aibă baze științifice”, a declarat pentru gândul directorul AgroBiotechRom.

„Academia este partenerul nostru pentru că este interesată de promovarea rezultatelor cercetărilor mai avansate pe plan mondial și a fost partenerul nostru și al fermierilor încă de la introducerea noilor hibrizi modificați genetic în culturi”, ne-a mai explicat el.

Liviu Harbuz (PSD), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, locul în care s-a discutat problema OMG-urilor în România, vede deja posibilitatea apariției unui „boom economic” în țara noastră grație plantelor transgenice. Din punctul său de vedere, dacă soia modificată genetic – pe care România o cultiva înainte de intrarea în UE și la care a fost nevoită să renunțe pentru a adera – va apărea din nou pe câmpuri, ne putem aștepta ca economia să înregistreze o creștere de 4%.

„Orice porc din România și din Europa se hrănește cu soia transgenică adusă din Brazilia, din Statele Unite. Dacă România ar cultiva din nou soia modificată genetic, economia ar crește cu 4%. România ar deveni principalul trader de soia din zona europeană. Ar fi un boom economic”, a declarat el pentru gândul. „Toți producătorii și toți procesatorii sunt pentru modificarea genetică. Nu există niciunul care să spună nu”, a mai adăugat el.

Înainte ca țara noastră să devină membră a UE, cultivarea plantelor modificate genetic era un lucru normal în România. Până în anul 2006, pe câmpurile românești se putea găsi soia transgenică rezistentă la ierbicidul glifosat.

Tot la acea vreme, România era una dintre cele nouă țări din lume unde se cultiva soia modificată genetic. Aceasta ocupa mai bine de 137.000 de hectare. Astfel, 69% din suprafața pe care era cultivată soia era ocupată de soia transgenică.

Reprezentanții companiilor din domeniu susțin că fermierii vin și cer semințe modificate genetic, dar și că aceștia vor fi cei care vor decide pe termen lung dacă OMG-urile le vor veni în ajutor sau nu.

„Fermierii vor adopta acele tehnologii care le rezolvă problemele și le asigură producția”, a declarat pentru gândul Andrei Măruțescu, șef al departamentului Corporate Affairs în cadrul companiei Syngenta.

„Biotehnologiile reprezintă o soluție. Piața va decide ce vor fermierii. Dacă au nevoie de GMO, că e porumb, că e soia, că e cu toleranță la glifosat sau Ostrinia (n.r. insecticid și dăunători), piața va decide”, a mai adăugat el.

„Există loc pentru toată lumea. Este loc și pentru agricultură organică și pentru agricultură convențională și pentru biotehnologii. Trebuie să le dăm fermierilor libertatea de a alege ceea ce au ei nevoie în cultura lor „, a declarat pentru gândul și Mihaela Vasile, public affairs specialist al Monsanto.

Lucia Varga, fostul ministru al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, minister comasat în prezent cu cel al Mediului, a înregistrat și ea recent o interpelare în care cerea să afle ce măsuri vor lua ministerele Agriculturii, Mediului și Sănătății în privința deciziei de a interzice sau de a permite cultivarea OMG-urilor pe teritoriul țării noastre.

Ministerul Agriculturii trimite mingea în terenul Ministerului Mediu în răspuns. „După adoptarea și publicarea în Jurnalul Oficial a noii Directive, aceasta trebuie transpusă în legislația națională, în termen de maxim 2 ani, ceea ce presupune modificarea și completarea în consecință a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, cu modificările și completările ulterioare, activitate care intră în competența Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor”, se menționează în răspunsul ministrului Agriculturii, Daniel Constantin.

Constantin amintește, totodată, că la ora actuală există o singură plantă modificată genetic autorizată pentru cultivare pe teritoriul UE, respectiv porumbul rezistent la un anumit dăunător, dar și că suprafețele cultivate anual cu acest porumb sunt reduse.

„În România, suprafețele cultivate anual cu porumb MON 810 în ultimii 5 ani sunt foarte mici, de până la 850 de ha, iar în anul 2015, din informațiile preliminare de care dispunem, fermierii au achiziționat deja sămânța necesară pentru însămânțarea a circa 500 ha”, explică ministrul Agriculturii.

„Apreciem totuși, că realizarea acestor proceduri (adoptarea finală la nivelul Consiliului și modificarea legislației naționale), va depăși perioada însămânțării porumbului”, adaugă el.

Descarcă AICI răspunsul complet al Ministerului Agriculturii

FOTO: infomg.ro

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, răspunde că va fi necesară o „analiză riguroasă a tuturor aspectelor privind acest domeniu, luându-se în considerare avantajele tehnico-economice, sociale, dar și riscurile cultivării plantelor modificate genetic pentru mediu, sănătate, pentru agricultura convențională și ecologică”. O atenție deosebită trebuie acordată și aspectelor etice ale biotehnologiei moderne, din punctul său de vedere.

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține promovarea principiului precauției și asigurarea aplicării măsurilor specifice de biosecuritate care vizează protecția sănătății umane și a mediului în contextul producerii, utilizării și introducerii deliberate în mediu a organismelor modificate genetic”, se mai menționează în răspunsul oferit de Gavrilescu.

Descarcă AICI răspunsul complet al Ministerului Mediului

Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății, cere și el o evaluare a riscului adus de plantele transgenice și spune că aceasta ar trebui făcută „într-o manieră corectă, științifică și transparentă, pe baza datelor existente”.

„Riscurile asociate introducerii unui OMG în mediu trebuie comparate cu riscurile generate de prezența în același mediu a ‘originalului’, organismul convențional care a derivat prin transgeneza OMG-ului aflat în discuție”, mai spune Bănicioiu.

Până în prezent nu există o procedură general valabilă de evaluare. Trebuie procedat de la caz la caz, informațiile necesare evaluării putând să difere în funcție de tipul de organism transgenic. În aprecierea riscului se ține cont și de avizul favorabil sau nefavorabil al Comisiei Științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară”, menționează ministrul Sănătății.

Descarcă AICI răspunsul complet al Ministerului Sănătății

Ce ar însemna interzicerea importurilor de OMG-uri

Pe lângă „naționalizarea” cultivării plantelor transgenice, adoptată deja la nivel european, care le va oferi statelor membre libertatea de a alege dacă vor dori sau nu cultivarea culturilor modificate genetic pe teritoriul lor, chiar dacă acestea au primit aviz favorabil din partea EFSA,din partea oficialilor europeni a venit recent și propunerea de naționalizare a importurilor de OMG-uri. Aceasta a generat critici vehemente atât din partea asociațiilor de fermieri de la nivelul UE, dar și din partea partenerilor externi. Practic, fiecare stat membru ar putea avea pe viitor posibilitatea de a alege dacă vrea sau nu să importe un anumit OMG, chiar dacă acesta a fost autorizat anterior. Propunerea trebuie să treacă prin procedura de co-decizie, care va implica Parlamentul European și Consiliul Miniștrilor ce reprezintă statele Uniunii, conform GMO Compass. Votul ar urma să aibă loc în luna iunie a acestui an, conform informațiilor obținute din partea reprezentanților industriei biotehnologiilor.

Principalii opozanți ai acestei propuneri au fost reprezentanții asociațiilor europene EuropaBio, COCERAL, FEDIOL și FEFAC. Aceștia au cerut Parlamentului European să nu o adopte argumentând că ar duce la apariția unor probleme grave pentru fermieri, la punerea în pericol a pieței libere și la pierderea locurilor de muncă.

„Aplicarea oricărei interdicții pe culturi modificate genetic de către statele membre va duce la o pierdere ireversibilă a competitivității în sectorul creșterii animalelor, distrugând astfel sute sau mii de locuri de muncă, din cauza opririi activităților în fermă și închiderii fabricilor procesatoare, în special în zonele rurale cu alternative limitate de locuri de muncă”, se explică într-o adresă a celor trei asociații, potrivit Irish Examiner.

„Fermierii europeni din statele care nu vor importurile vor fi primele victime ale noii propuneri, suferind creșteri importante de costuri atunci când vor pierde accesul la importurile vitale de ingrediente bogate în proteine”, a declarat recent președintele FEFAC, asociație ce apără interesele producătorilor de furaje din UE.

Europa este astfel dependentă de plantele modificate genetic. Fără ele, fermele ar avea lacătul pus pe ușă, pentru simplul fapt că, la ora actuală, nu producem necesarul de furaje pentru porci, vaci sau păsări. În total, 75% din ingredientele bogate în proteină necesare furajelor provin de pe piața internațională.

„Eu sunt responsabilă de Europa Centrală. Am și Ungaria în portofoliu, și vorbesc cu colegii din Ungaria – nu cu cei de la companie, cu cei de la furaje. Mi-au spus . Nu există substitut și nici nu se pune problema interzicerii. Nu există altă sursă de proteină>”, a declarat pentru gândul Cristina Cionga, public affairs manager al DuPont Pioneer.

„Niciun stat membru din Uniunea Europeană nu produce proteină ca să poată să se autoîntrețină. În plus, suntem într-o competiție cu China, cu alte state, pentru că și ei au porci, păsări, și vor importuri. Sursa de proteină este aceeași. Crește nevoia, dar în realitate producția rămâne la fel”, ne-a explicat și reprezentantul Syngenta.

Doar 6%-7% din necesarul de soia, furaj indispensabilă în hrana animalelor din fermele UE, este acoperit la nivel european, potrivit unui studiu realizat recent în Spania. Așa ajungem să importăm anual 30-35 de milioane de tone de șrot și boabe de soia în valoare de circa 12 miliarde de euro, din Statele Unite, Brazilia, Canada sau Argentina. La nivel mondial, 81% din soia cultivată este modificată genetic. În SUA, 93% din soia produsă de fermieri este modificată genetic, în timp ce în Argentina procentul crește la 100%.

„Planta modificată genetic are aceleași caracteristici cu planta convențională, doar că în lanțul ei genetic s-au inoculat acele gene de interes din punct de vedere al ameliorării. Fenotipic, adică așa cum ne uităm la bobul de soia convențional și la bobul de soia modificat genetic, nu există diferențe. De asemenea, chimic nu există diferențe”, a declarat pentru gândul prof. dr. univ. Toma Dinu, decan în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București.

Soia este doar unul dintre cele 68 de produse de pe lista europeană de OMG-uri aprobate pentru import, alături de porumb, rapiță, bumbac. Așa au ajuns europenii, chiar și cei care spun că sunt împotriva OMG, să cumpere din magazine iaurt, ouă, brânză sau cașcaval de la animale hrănite cu furaje obținute din materie primă modificată genetic, fie că este vorba despre ingrediente sau despre aditivi produși cu ajutorul OMG-urilor. Când ies în oraș își comandă o friptură de porc hrănit tot cu OMG-uri, când merg la cumpărături își adaugă în garderobă tricouri croite din bumbac modificat genetic, iar când oferă un buchet de garoafe persoana dragă primește tot OMG-uri.

Când vine însă vorba despre cultivarea plantelor modificate genetic lucrurile stau cu totul altfel. Niciun OMG nu poate fi cultivat sau importat pe teritoriul Uniunii fără a primi un aviz din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), singurul organism abilitat în domeniu. De acolo, produsul trebuia să primească acordul Comisiei Europene înainte de a fi cultivat. Până acum, doar un tip de porumb MG, rezistent la un dăunător, a fost aprobat pentru cultivare. În Statele Unite sau în America de Sud sunt permise mai bine de 30 de culturi MG. În 2013, culturile de plante transgenice se întindeau pe aproape 149.000 de heCtare în UE, în timp ce la nivel mondial acestea ocupau aproape 180 de milioane de hectare. Ele erau cultivate la noi de spanioli, portughezi, slovaci, cehi și români.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
FOTO „E dincolo de ceea ce puteam să ne imaginăm”. Ce s-a descoperit pe epava...
Emily Burghelea, dată afară din apartament, alături de cei doi copii 😲 'Am greșit! Este...
FOTO. Imagini incendiare cu Andreea Bălan, într-un costum de baie alb, la Dubai. L-a zăpăcit...
Irina Columbeanu muncește la 17 ani pentru a-i trimite bani de azil tatălui ei, după...
VIDEO&FOTO Noi imagini cu Putin, Kim, doi căței, un cal și o limuzină. „Ce drăguți...
Rămâi fără cuvinte! Cu cine l-a ”tradus” Bianca pe Gabi Bădălău. Noul iubit a venit...
Cum a aflat Mircea Solcanu că are o tumoră pe creier. S-a operat, dar boala...
Schema prin care şoferii plătesc mai puţin pe poliţele RCA. Un şofer a primit ofertă...
A murit la 36 de ani în timp ce se afla în vacanță. "Regina frumuseții",...
Irinel Columbeanu și Irinuca, lacrimi de fericire! „Îți mulțumesc, tata!” Irinel Columbeanu a rămas fără...
Cele mai 'bunese' iubite de fotbaliști de la Euro 2024. Pe ce loc sunt româncele
Parbriz spart de piatră. RCA-ul acoperă un astfel de incident?
Alertă globală emisă în legătură cu medicamente Ozempic contrafăcute
Comori religioase RARE, găsite de arheologii din Ungaria!
Nu te vom uita! Românii își iau adio de la MARELE ACTOR: Cu inima frântă!
Marian Drăgulescu revine pe micile ecrane: „În mine se dă o adevărată luptă”
Un rapper cunoscut din România a murit la doar 22 de ani, după ce a...
Localitatea din România fără caniculă! Ieri au fost doar 13 grade. Singura oază de răcoare...
Cât a ajuns să coste un kilogram de brânză de oaie vândut de către familia...
Weekend infernal: Temperaturile vor atinge valori record! Cod roșu de caniculă. Ce zone sunt vizate
BANCUL ZILEI. Niște canibali îl prind pe BULĂ: Plătești 100 de $, iei bătaie sau...
J.K. Rowling, „mama” lui Harry Potter. Cea mai bogată scriitoare din lume
×