Ungaria se pregătește să reducă ținta de inflație, pentru aderarea la zona euro în 2030. România, mai departe de acest obiectiv decât acum 10 ani

Consiliul Monetar al Băncii Naționale din Ungaria se pregătește să ia măsuri pentru reducerea actualei ținte de inflație, care în prezent este de 3%. Tema reducerii țintei de inflație a fost abordată tot mai des, după ce Partidul Tisza a transmis că unul dintre obiectivele principale este adoptarea monedei euro, transmite Ziarul Financiar.

Pentru aderarea la zona euro, un stat trebuie să demonstreze că poate menține ținta de inflație la un nivel 2%, după cum prevede Banca Centrală Europeană (BCE).

În prezent, Ungaria are cea mai mare țintă de inflație, 3%, dintre toate statele din afara zonei euro. Țări precum Polonia și România au o țintă de inflație de 2,5%, iar Cehia una de 2%.

România, mai puține șanse decât Ungaria să adopte moneda euro

Deși România are o țintă de inflație mai mică decât Ungaria, este chiar mai puțin în măsură să îndeplinească condițiile pentru aderarea la zona euro, mai precizează sursa citată.

În Ungaria ținta inflației a fost redusă ultima dată de la 3,5% la 3%, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, în 2005. România a modificat, ultima dată, ținta de inflație în 2013, când a redus-o de la 3% la actualul nivel de 2,5%.

Guvernul doreşte ca Ungaria să îndeplinească condiţiile pentru adoptarea euro până în 2030, după care forintul poate fi înlocuit.

În cazul Consiliului Monetar al Băncii Naționale din Ungaria, ţinta de inflaţie este în prezent de 3%, cu o bandă de toleranţă de plus sau minus un punct procentual care oferă băncii centrale spaţiu de confort în caz de şocuri pe termen scurt.

Mai exact, Ungaria „ţinteşte“ spre o inflaţie de 3% pe o perioadă de un an şi jumătate până la doi ani, iar în practică aceasta înseamnă că inflaţia se poate situa în intervalul 2-4%.

Rata anuală a inflației în Ungaria este de 1,3%

Rata anuală a inflației în Ungaria a crescut ușor la 1,3% în august 2026, față de 1,2% în iulie – nivel care reprezentase cea mai scăzută valoare înregistrată din noiembrie 2016, potrivit Trading Economics.

Această creștere a fost determinată, în mare măsură, de prețurile mai mari la băuturi alcoolice, produse din tutun (3,2% față de 2,9% în iulie), bunuri de folosință îndelungată (1,5% față de 1,8%) și alte bunuri, inclusiv combustibili (1,2% față de 0,3%).

România a avut cea mai mare rată a inflației din UE în luna iulie 2026, cu 8,2%.

Când a îndeplinit România toate condițiile pentru aderarea la zona euro

În prezent însă, România îndeplinește doar un singur criteriu, în ceea ce privește aderarea la zona euro, în profundă antiteză cu situația de acum aproximativ un deceniu.

România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II.

În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare.

În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință.

FOTO: Envato