Prima pagină » Gândul Green » Poluarea atmosferică și sănătatea publică – situația la moment și ce putem face

Poluarea atmosferică și sănătatea publică – situația la moment și ce putem face

Cristian Lisandru

Publicat: 24.02.2021, 10:20

Poluarea atmosferică și sănătatea publică – situația la moment și ce putem face

Deși situația poluării în Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimii 10 ani, cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) arată că peste 400.000 de persoane încă mor prematur din cauza poluării.

“Decesele premature sunt decese care apar înainte ca o persoană să atingă vârsta așteptată. Această vârstă așteptată este de obicei speranța de viață pentru o țară în funcție de sex și vârstă. Decesele premature sunt considerate prevenibile dacă pot fi eliminate cauzele lor.”

Arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, benzina și motorina, produce particule fine, cunoscute sub numele de PM2.5, care sunt încărcate cu toxine. Fiind extrem de mici, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot cauza o serie de probleme de sănătate, afirma autorii studiului publicat de UCL UK.

INEDIT Pisica cu 29 de degete, record mondial Guinness. Din ce rasă face parte felina

19:08

NEWS ALERT A murit Tim Curry, actorul din „Singur acasă 2” și „It”. Avea 80 de ani

19:06

Regiunile cu cele mai mari concentrații de poluare a aerului cauzate de combustibili fosili includ Estul Americii de Nord, Europa și Sud-Estul Asiei. Aceste zone au și cea mai mare rată a mortalității.

8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual

Raportul arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru PM2.5 a fost depășită în 2018 de șase state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România.

Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda — au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte.

8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual, un număr mult mai mare decât se estimase de studiile anterioare.
Regiunile cu cel mai poluat aer din cauza combustibililor fosili includ Estul Americii de Nord, Europa și Sud-Estul Asiei. Acestea au și cea mai mare rată a mortalității din lume.
În multe țări est-europene situația mortalității cauzate de poluare este mult peste media Uniunii Europene.
Poluarea cauzează boli cronice precum astm, cancer pulmonar, boli de inimă și diabet. Multe dintre aceste afecțiuni pot cauza de asemenea simptome mai severe de COVID-19 și un risc mai mare de deces.
Deși situația poluării în Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimii 10 ani, peste 400.000 de oameni încă mor prematur din cauza poluării.
România se afla pe locul 8 la numărul de decese premature cauzate de poluarea din combustibili fosili, Bucureștiul fiind pe locul doi în topul orașelor cu cele mai mari costuri de sănătate cauzate de poluare.

Pe lângă CO2, există și alți poluanți și gaze cu efect de sera, cum ar fi NO2 (dioxid de azot) și O3 (ozon), care au un impact negativ asupra schimbărilor climatice.

Cât de poluată este România și ce înseamnă asta în termeni practici?

Agenția Europeană de Mediu (AEM) apreciază că, în multe țări est-europene, rata deceselor premature provocate de factori de mediu este mult peste cea din vestul Europei.

Situația este similară și în cazul poluării provenite din combustibili fosili. Raportul AEM sugerează că în România, în 2018, particulele PM2.5 au cauzat 25.000 de decese, în timp ce poluarea cu NO2 (dioxid de azot) și O3 (amoniac) au făcut alte peste 4.000 de victime. România se află, astfel, pe locul 8 la numărul de morți cauzate de poluare.

Un studiu realizat de CE Delft a arătat că Bucureștiul este al doilea oraș, după Londra, în topul orașelor cu cele mai mari costuri sociale cauzate de poluare. Studiul a inclus 432 de orașe Europene, notează Daniela Militaru – Master Computer Science, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca – pentru InfoClima.

Uniunea Europeană, Pactul ecologic european

Uniunea Europeană a creat Pactul ecologic european, un program cu un obiectiv ambițios de a reduce la zero toate tipurile de poluare până în anul 2050 (neutralitate climatică).

Pactul conține un plan de acțiune pentru a stimula utilizarea eficientă a resurselor, trecând la o economie curată și circulară și a restabili biodiversitatea și a reduce poluarea. De asemenea planul prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile. Acesta explică modul de asigurare a unei tranziții corecte și incluzive. Atingerea acestui obiectiv va necesita acțiunea tuturor sectoarelor economiei noastre, inclusiv:

investirea în tehnologii ecologice,
sprijinirea industriei inovatoare,
desfășurarea unor tipuri de transport privat și public mai curate, mai ieftine și mai sănătoase,
decarbonizarea sectorului energetic,
garantarea că toate clădirile sunt mai eficiente din punct de vedere energetic,
colaborarea cu parteneri internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu.

UE va oferi, de asemenea, sprijin financiar și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe cei care sunt cei mai afectați de trecerea la economia verde prin Mecanismul de Tranziție Justă. Acesta va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni.

Poluarea și COVID-19

Studii EPA au sugerat ca persoanele cu afecțiuni cardiace sau pulmonare, adulții mai în vârstă și copiii prezintă un risc mai mare la particule de poluare decât alte persoane, mai ales când sunt activi fizic. Activitatea fizică determină oamenii să respire mai repede și mai profund, deci să absoarbă mai multe particule în plămâni.

Persoanele cu boli de inimă sau de plămâni, cum ar fi boala arterială coronariană, insuficiență cardiacă, astm, sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sunt mult mai expuse complicațiilor determinate de expunerea la poluare. Persoanele cu diabet pot avea, de asemenea, un risc crescut, pentru că sunt mai susceptibile in a avea boli cardiovasculare subiacente.

Multe dintre aceste afecțiuni cresc complicațiile la COVID-19 și deci riscul de deces. Studiile efectuate în Statele Unite, Nordul Italiei și Olanda au constatat că o mică creștere a expunerii la poluare crește numărul de decese COVID-19. Cel mai recent studiu din Olanda indică o creștere a ratei de deces de până la 21%.

Costul poluării și simple acțiuni pentru reducerea ei.

Studiul a relatat ca în multe orașe din Bulgaria, România și Polonia, costurile sociale de sănătate constituie între 8-10% din PIB pe cap de locuitor. De asemenea, cercetarea a investigat rolul transportului în comun în orașe pentru a explica aceste costuri sociale. Deși datele la nivelul orașelor sunt limitate, s-a observat că politicile de transport în comun au impact asupra costurilor sociale ale poluării aerului. Astfel, o creștere cu 1% a numărului de mașini dintr-un oraș crește costurile sociale generale cu aproape 0.5%.

Acest lucru confirmă faptul că reducerea navetei și a numărului de mașini private are un impact pozitiv nu numai asupra calității aerului, ci și asupra reducerii costurilor sociale cauzate de calitatea redusă a aerului din oraș.

Alte localități din România sunt, de asemenea, foarte poluate, cauzele fiind asemănătoare cu cele din capitală. Una dintre cauzele majore care face ca orașe precum Cluj, Iași și Brașov să aibă o calitate a aerului proastă, este lipsa unei rețele de transport în comun satisfăcătoare dar și reticența populației în a o folosi. În acest context, e important să investim nu doar în infrastructură și transport în comun propriu-zis, dar și în campanii de schimbare a mentalității publice. Acest lucru ar reduce stigma asociată cu mijloacele de transport în comun și creșterea parcului auto.

Având în vedere impactul social și economic al poluării, îmbunătățirea calității aerului în orașe ar trebui să fie printre prioritățile principale în orice încercare de a îmbunătăți bunăstarea populației orașelor.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.