Rapoartele World Economic Forum 2025 și 2026. Schimbările climatice, impact major în economia mondială. „Nu mai vorbim doar despre climă, ci despre existența noastră ca societate”

În ultimii ani, schimbările climatice au trecut de la statutul de risc de mediu la unul dintre principalii factori care modelează economia globală și relațiile geopolitice. Rapoartele Forumului Economic Mondial pentru 2025 și 2026 surprind această tranziție: dacă raportul din 2025 reflectă o alarmă crescândă legată de riscuri imediate, raportul din 2026 arată că schimbările climatice amplifică aproape toate celelalte riscuri globale, contribuind la o policriză de amploare.

• În Raportul din 2026 (WEF 2026), urgențele geopolitice eclipsează temporar criza climatică, chiar dacă aceasta rămâne amenințarea structurală cea mai gravă pentru următorul deceniu. Poate că nu este întâmplător că, anul acesta la Davos, considerat anterior un model de ambiție climatică, Forumul Economic Mondial (WEF) vorbește despre gestionarea daunelor într-o atmosfera, mai degrabă, de resemnare.
• În discursul său de deschidere, șefa Comisiei Europene a vorbit despre nevoia de a trata șocurile geopolitice drept o oportunitate pentru Europa și a construi o„ nouă formă de independență europeană.”

Raportul WEF 2025 indica o creștere a îngrijorării pe termen scurt: fenomenele meteorologice extreme și poluarea afectează deja comunități din întreaga lume, iar necesitatea unor măsuri imediate devine tot mai presantă.

Tinerii respondenți manifestau un nivel ridicat de preocupare pentru impactul pe termen lung al schimbărilor climatice, în timp ce grupurile de vârstă mai înain­tate tind să fie mai puțin alarmate. Pe fondul acestei fracturi generaționale, diviziunile din societate se răsfrâng și asupra problemelor de mediu, transformându-le în subiecte de polarizare politică în tot mai multe țări în ultimii ani.

Polarizarea socială și politică în creștere intensifică presiunile asupra sistemelor democratice

Așa cum era de așteptat, raportul WEF 2026 identifică polarizarea socială explicit ca un risc major pe termen scurt, ocupând locul 3. Polarizarea socială și politică în creștere intensifică presiunile asupra sistemelor democratice, notează Corina Murafa pentru Infoclima, pe măsură ce mișcările extremiste sociale, culturale și politice provoacă reziliența instituțională și încrederea publică.

Mulți cetățeni se simt excluși din procesele de luare a deciziilor politice și sunt din ce în ce mai sceptici că elaborarea politicilor poate aduce îmbunătățiri tangibile la nivelul de trai.

• Riscurile de mediu au dominat în mod constant clasamentul global al riscurilor pe 10 ani începând din 2006, schimbările climatice fiind considerate cea mai evidentă schimbare sistemică în curs. Printre principalele preocupări de mediu se numără schimbările critice ale sistemului terestru, fenomenele meteorologice extreme, penuria de resurse și poluarea.
• În 2026, riscurile de mediu continuă să fie percepute ca amenințări majore pe termen lung, în special pe orizontul de 10 ani. Cu toate acestea, raportul indică o schimbare semnificativă de accent în evaluarea riscurilor pe termen scurt, unde acestea își pierd prioritatea în favoarea riscurilor geopolitice, geoeconomice și societale.

Fenomenele meteorologice extreme s-au clasat printre primele șase riscuri începând din 2014 și au recâștigat locul 1 în 2024, ca urmare a frecvenței, gravității și costurilor crescute, care afectează în special comunitățile vulnerabile. În 2026 rămân un risc global important, însă coboară în clasamentele riscurilor imediate comparativ cu anii anteriori. 

Această evoluție reflectă faptul că, deși impactul lor este recunoscut, atenția liderilor globali este tot mai concentrată asupra crizelor percepute ca având un potențial mai imediat de destabilizare politică și economică.

Poluarea. Ucigașul tăcut al anului 2025 este deprioritizat în 2026

Raportul avertizează asupra schimbărilor critice ale sistemelor terestre, inclusiv asupra punctelor de inflexiune ireversibile ale climei și mediului, care ar putea accelera încălzirea și destabiliza ecosistemele. Despre punctele critice am realizat o analiza într-un capitol dedicat din raportul Starea Climei România 2025.

• Schimbările critice ale sistemului terestru au urcat de pe locul 21 în 2013 în top 5 în mod constant din 2014. În 2026, sunt menținute în categoria riscurilor sistemice profunde, ocupând locul 3 în topul riscurilor pe termen lung
• Pierderea biodiversității a înregistrat cea mai mare creștere, trecând de la locul 37 în 2009 la locul 2 în 2025 unde a și rămas în 2026.

Poluarea este deja cea mai importantă cauză de mediu a bolilor și deceselor premature, afectând în special statele cu venituri reduse și medii, care înregistrează 92% din decesele asociate poluării și cele mai mari pierderi economice.

Riscurile se concentrează în anumite zone, lovind mai ales comunitățile marginalizate aflate în apropierea surselor de emisii – zone industriale sau gropi de gunoi – ceea ce adâncește inechitățile în sănătate și apasă și mai greu asupra economiilor locale.

O inversare dramatică a priorităților în doar un an

Un rol major în încălzirea globală îl joacă poluanții climatici de scurtă durată (SLCPs), cunoscuți și ca „super-poluanți”. Deși persistă pentru o perioadă relativ scurtă, aceștia sunt responsabili pentru până la 45% din încălzirea globală pe termen scurt.

Printre principalii SLCP se numără carbonul negru, metanul, hidrofluorocarburile (HFC) și ozonul troposferic. Reducerea rapidă a acestor emisii este considerată esențială pentru o tranziție verde eficientă și „conștientă de poluare”.

Evoluția percepției asupra poluării între cele două rapoarte revelează o inversare dramatică a priorităților în doar un an.

• În 2025, poluarea era tratată ca o urgență ignorată care necesita atenție imediată, urcând patru poziții și ajungând pe locul 6, menținându-se printre primele 10 riscuri pe termen lung după o creștere constantă din 2009.
• În 2026, imaginea se schimbă dramatic: poluarea a scăzut de pe locul 6 pe locul 9 în clasamentul pe doi ani, toate riscurile de mediu înregistrând scăderi nu doar în clasament, ci și în scorurile de severitate.

„A existat o schimbare absolută a preocupărilor față de mediu”

Raportul constată explicit că „a existat o schimbare absolută a preocupărilor față de mediu”, iar această deprioritizare este cu atât mai paradoxală cu cât pe termen lung poluarea își menține importanța pe locul 10.

Inițiativele privind poluarea rămân grav subfinanțate, cu mai puțin de 1% din fondurile internaționale de dezvoltare destinate acestui domeniu în perioada 2015-2021.

Privind către 2036, riscurile de mediu își păstrează dominația absolută: fenomenele meteorologice extreme rămân riscul numărul 1, iar jumătate din topul celor mai mari 10 riscuri pe termen lung sunt de natură de mediu.

Diviziunile tot mai adânci și fragmentarea politică îngreunează cooperarea internațională, alimentând îndoieli asupra capacității actualelor sisteme de a gestiona provocările globale. Momentan observăm tensiuni fără de precedent chiar în cadrul NATO.

• Pe măsură ce marile puteri se concentrează asupra problemelor interne, colaborarea globală în fața riscurilor de mediu riscă să se diminueze, exact într-un moment în care ar fi nevoie de eforturi multilaterale mai puternice.
• Guvernele naționale regândesc deja prioritățile de finanțare ale principalelor instituții multilaterale.
• Această erodare a multilateralismului este strâns legată de scăderea bugetelor globale pentru ajutor umanitar.
• Fondurile reduse sporesc riscul agravării crizelor umanitare.

Sprijinul internațional depinde masiv de resursele financiare ale ONU și de expertiza acumulată de-a lungul deceniilor în logistică și parteneriate cu guverne locale și ONG-uri – capacități care nu pot fi înlocuite rapid.

Relațiile internaționale de lungă durată sunt amenințate

În 2026, multilateralismul este descris ca fiind în „retragere”. Scăderea încrederii, transparența în declin și respectul pentru statul de drept, împreună cu protecționismul ridicat, amenință relațiile internaționale de lungă durată, comerțul și investițiile și cresc șansa unui conflict.

Raportul subliniază că guvernele se retrag din cadrele multilaterale în momentul exact în care ar fi nevoie de cooperare mai puternică, în schimbul competiției.

Doar 6% dintre respondenții din 2026 se așteaptă la o revenire a ordinii internaționale anterioare, bazate pe reguli și lipsite de polarizare.

Inegalitatea este cea mai importantă constantă între cele două ediții. În 2025, inegalitatea (de venit și avuție) era considerată riscul central, jucând un rol semnificativ atât în declanșarea, cât și în a fi influențată de alte riscuri. În 2026, rămâne pe primul loc ca risc interconectat pentru al doilea an consecutiv, urmată îndeaproape de recesiunea economică.

Reconfigurarea priorităților economice

O evoluție importantă între cele două rapoarte este revenirea riscurilor economice în prim-plan.

În 2025, îngrijorările legate de recesiunea economică și inflație scăzuseră semnificativ în clasament – cele mai mari reduceri înregistrate pentru orice risc pe orizontul de doi ani. Această tendință sugera o ameliorare a preocupărilor economice după criza costului vieții din 2022.

În 2026, situația s-a inversat dramatic. Riscurile economice, luate colectiv, înregistrează cele mai mari creșteri în clasament pe următorii doi ani:

• Recesiunea economică a urcat opt poziții, ajungând pe locul 11
• Inflația a urcat opt poziții, ajungând pe locul 21
• Spargerea bulelor speculative a urcat șapte poziții, ajungând pe locul 18

Riscul de recesiune economică a înregistrat a doua cea mai mare creștere în scorul de severitate comparativ cu anul trecut, după riscul de confruntare geoeconomică.

Îngrijorările crescânde privind sustenabilitatea datoriilor, cuplate cu potențiale bule economice – într-un context de confruntare geoeconomică în creștere – ar putea semnala o nouă fază de volatilitate, cu potențialul de a destabiliza și mai mult societățile și companiile.