INTERVIU INTEGRAL | „Gândurile lui Cristoiu”, noi ipoteze despre cazul Caracal: Există o grijă uriașă să nu cumva să ieși din perimetrul casei lui Dincă / De ce este preferată teza „asasinului singuratic”

O primă sursă a nedumeririlor și suspiciunilor sale legate de acest caz este legată de comportamentul autorităților implicate în ancheta de la Caracal.

„Deci avem de-a face cu o ciudățenie, o lapidaritate, o secretomanie ieșită din comun a autorităților în paralel cu una dintre cele mai mari intoxicări ale presei pe surse (…) În primul rând m-a surprins, și de asta cred că trebuie să fie o preocupare a tuturor jurnaliștilor din România, sărăcia datelor oficiale, într-un asemenea caz atât de mediatizat cu atâtea implicații”, a afirmat Ion Cristoiu.

Un alt aspect straniu al acestui caz semnalat de jurnalist este dislocarea uriașă de forțe pentru elucidarea unui caz în care, conform susținerilor oficiale, asasinul și victimele sunt cunoscute, iar crimele sunt recunoscute. Pornit de Parchetul de la Caracal, dosarul ajunge să fie preluat de însuși șeful DIICOT, Felix Bănilă, și duce la un val de demisii.

„Nu numai atât dar avem, mai țineți minte, vineri valul de demisii. Adică fără să se stabilească, deocamdată, fără să se facă o anchetă minimă, este demis deci domnul Buda se duce la Caracal și-l demite pe șeful de la Olt, domnul Moga se duce la Caracal și-l demite pe Buda, domnul Moga pleacă peste câteva zile. Deci e un val de demiteri care spui că e ceva în neregulă”, a punctat Ion Cristoiu.

În opinia sa, în primă fază acest caz a fost folosit în bătălia dintre instituțiile de forță, iar ținta a fost STS.

„În prima fază acest caz a servit în bătălia dintre instituțiile de forță. Este clar că poliția a vrut din start să dea un șah STS-ului. STS-ul a fost un pic în defensivă, apoi, sigur, a venit și el cu explicații. STS-ul trimitea la președinte”, a explicat jurnalistul.

Ion Cristoiu arată că un alt fapt straniu este determinarea autorităților de a merge pe pista că Dincă e un criminal singuratic, care a omorât-o pe Alexandra și de a renunța la căutări, deși ancheta era în fază incipientă și nu existau dovezi certe că Alexandra a fost omorâtă.

„Ce este straniu alături de deranjul autorităților este faptul că din start autoritățile merg pe această pistă numai și numai de asasin singuratic. O să vă dau un amănunt de care puțină lume își amintește. Așadar, se intră într-o locație, încă o dată, ca să se caute o fată, despre care erau siguri. Știau că domnul Dincă nu-i asasin, adică nu avea dosar, era de… teoretic putea să presupună chiar că fata a fost de bunăvoie, puteau să presupună, dar ei au intrat să o găsească, da? Este inimaginabil, și asta este una din marile ciudățenii și chiar din marile crime ale acestui caz, după o oră cei care sunt acolo ajung la concluzia că fata e omorâtă și n-au mai căutat-o, deci n-o mai caută, este ceva inimaginabil”, a susținut jurnalistul.

Ion Cristoiu a mai spus că raportul polițistului Pistol privind discuția sa cu Alexandra, care a durat 16 minute, și care nu a fost înregistrată, reprezintă un document crucial pe care ministrul interimar de Interne, Mihai Fifor, refuză să-l desecretizeze.

„Este cel mai important document al acestei anchete (…) Este crucial pentru că este greu de imaginat că în 16 minute nu a avut loc o convorbire și despre cine e ăla, cum a ajuns ea… n-are cum. Ei spun că în cele 16 minute domnul acesta care era din Caracal, el nu descoperă un moment unde e ea. Dar oricum, refuzul de a desecretiza arată că ceva e în neregulă acolo în ce spune el. (..) De ce este foarte important, convorbirea se termină la 11 și 28, potrivit tuturor datelor Dincă a venit la 12 și ceva. (…) Domnul Pistol nu are voie să vorbească cu presa, de ce să nu vorbească?”, s-a întrebat jurnalistul.

Redăm interviul integral:

Ionela Bănărescu: Domnule Ion Cristoiu sunteți de două săptămâni în vacanță și totuși continuați să scrieți pe blog, să interveniți la televiziuni vorbind despre cazul Caracal. De ce faceți lucrul ăsta?

Ion Cristoiu: Practic nu sunt în vacanță. Citesc de la Biblioteca Academiei despre Alfred cel Mare din anul 1800, în Anglia, și atunci întrebarea ar fi de ce revin eu la cazul Caracal de la Alfred cel Mare care era oricum un caz mult mai important decât Caracal. Teoretic, luat în sine cazul Caracal e mai mult de tabloide sau de fapt divers de pe vremuri din Scânteia, în sine. Adică în sine avem un cetățean suspectat de a fi răpit și abuzat sexual, violat o minoră, sigur, asta e infracțiune, inclusiv relația sexuală cu o minoră, suspectat că la fel ar fi procedat și cu o altă victimă și pe care ar fi omorât-o.

Atenția acordată de presă de săptămâni de zile în șir și preocuparea mea vin din implicațiile oficiale, social politice, morale, juridice, chiar și strategice ale acestui caz

Ionela Bănărescu: Și violul este un fapt divers? Crima e un fapt divers?

Ion Cristoiu: Crima în România este un fapt divers, fapt divers în sensul că nu merită preocuparea nici a mea, nici a dumneavoastră. Preocuparea celor care scriu de crime și bănuiesc că o dădea la o… am spus că în sine. Atenția acordată de presă de săptămâni de zile în șir și preocuparea mea vin din implicațiile oficiale, social politice, morale, juridice, chiar și strategice ale acestui caz. Chiar vineri 26 iulie pe la ora 11.40 purtătorul de cuvânt al IGP de la vremea respectivă nu s-a limitat la prezentarea cazului care nu intrase încă în atenția… în mașinăria mediatică, a vorbit de o intrare cu mandat de percheziție la ora 6 în casa numitului Gheorghe Dincă, mandat de percheziție pentru suspiciunea de lipsire de libertate. Deci s-a intrat într-o locație de către poliția Caracal și, sigur, sub conducerea unui procuror de la Parchetul de pe lângă judecătorie pentru a găsi o fată despre care se știa de la 112, la care ea se plânsese sau semnalase, că este răpită. Deci s-a intrat să se caute o fată. Brusc, domnul de la poliție a spus că unu, 11.40, 26 iulie, că fata nu a fost găsită dar că la fața locului au fost descoperite fragmente umane și sigur sugerând că a trecut din percheziția pentru găsire a unei minore într-un caz de cercetare la fața locului pentru omor. De fapt dosarul a și fost preluat la ora 14 de către Tribunalul Olt sub acuzația de omor, împotriva lui Dincă. Însă domnul de la IGP a ținut să precizeze că s-au căutat, că poliția nu a intrat la timp deoarece STS, deci o instituție de forță a statului Româna, ar fi dat locații greșite și în acel moment cazul a devenit, repet, nu dintr-un caz divers, n-am vrut să rănesc pe telespectatori punând un viol în caz divers, am spus că în sine cazul nu merită atâta tărăboi. El se naște din acest punct de plecare și anume implicarea STS. Domnul de la poliție sugera că dacă STS-ul ar fi dat locațiile corecte ea ar fi fost salvată și apoi a urmat până seara o întreagă polemică, poliția a răspuns că n-a intrat la ora 6, deși avea mandat de la ora 4 sau 3 noaptea deoarece nu i-a lăsat procurorul, procurorul a răspuns că polițiștii puteau intra și în felul acesta, brusc, acest caz, repet, hai să nu-i spunem divers, obișnuit în orice țară din lume și România, a devenit un caz național.

Ionela Bănărescu: Ați scris pe blogul dumneavoastră că autoritățile fac un efort uriaș să mușamalizeze acest caz sau să ascundă informații. Pe ce vă bazați?

Avem de-a face cu o ciudățenie, o lapidaritate, o secretomanie ieșită din comun a autorităților în paralel cu una dintre cele mai mari intoxicări ale presei pe surse

Ion Cristoiu: Eu am făcut o cercetare, nu de teren pentru că n-am putut să merg pe teren și nici nu conduc o redacție ca să trimit o echipă pe teren, am făcut o cercetare ca istoric, de bibliotecă, adică am luat toate documentele oficiale, înțelegând prin documente oficiale comunicate, declarații și conferințe de presă și intervenții la televiziuni, chiar din 26 iulie, ale diferitelor persoane oficiale. În cazul lui 26 iulie, 27 și chiar 28 am ajuns până acolo cu documentarea încât n-am luat în serios nici transcrierea intervenției și nici știrea ci am ascultat eu și am văzut eu înregistrările care sunt pe internet. Din aceste documente oficiale, repet din declarațiile oficialităților, m-au șocat mai mult decât m-au surprins contradicțiile. În primul rând m-a surprins și de asta cred că trebuie să fie o preocupare a tuturor jurnaliștilor din România sărăcia datelor oficiale, într-un asemenea caz atât de mediatizat cu atâtea implicații, în mod normal, într-o democrație, autoritățile comunică dacă nu din jumătate în jumătate de zi măcar la o zi cu conferințe de presă unde explică, că în America ați văzut, vine șeriful și ne povestește în fiecare zi ce s-a mai întâmplat. Dacă fac un scurt bilanț, vom observa o ciudățenie. În prima zi am avut intervenții ale purtătorului de cuvânt al IGP la diferite televiziuni, a făcut turul televiziunilor purtătorul de cuvânt al IGP, am avut o conferință de presă seara, de fapt o declarație de presă de la STS care răspundea acuzațiilor și o conferință de presă ținută domnul Ion Buda, fost deja inspector al IGP, și domnul Nicolae Moga care era ministru de Interne, ei erau la Caracal. Acestea au fost declarațiile și a mai fost foarte interesant o declarație mai mult smulsă de presă a domnului Romulus Varga care s-a deplasat și el acolo la Caracal, chiar vineri seara, domnul Romulus Varga este șeful Secției Investigații Criminale a Parchetului General. Deci deja cazul acela Caracal a aluat o amploare că au venit atâtea oficialități. După asta, n-am avut nicio conferință de presă a celor care se ocupau de anchetă, am avut duminică, 28 iulie la ora 10.45, doamna Georgiana Hosu, procuror adjunct la DIICOT, vine de la București la Craiova, cazul fusese preluat de DIICOT Craiova, la 10.45 ține conferință de presă în care descrie locul de la Caracal, și să nu uităm asta, ca… așa… era un fel de junglă, totul e haos, mă rog, cred că pregătea într-un fel terenul pentru ideea că în acea gospodărie se pot petrece lucruri inclusiv să vină extratereștri, între timp vine avocatul și susține că în sfârșit acuzatul care, ați văzut, trei zile la rând a negat și că le cunoaște pe cele două fete, era deja acuzat și de un al doilea omor, a recunoscut totul. Așa era titlul, a recunoscut totul. Doamna procuror adjunct ține o nouă conferință de presă la 21.30 de data aceasta, atenție, cu un statement, adică nu a fost prinsă de presă în timp ce trecea pe acolo ci a convocat presa, a citit un text și apoi a răspuns la întrebări. A mai fost o singură conferință de presă a domnul Bănilă, cred că în 31 iulie sau 1 august, care era procuror șef la DIICOT, și după asta aceste autorități n-au mai apărut, a apărut purtătorul de cuvânt al DIICOT care nu a ținut de atunci nicio conferință de presă ci fie că se dădeau comunicate lapidare, fie că din când în când era întrebată de presa care stă pe acolo pe la poarta lui Dincă și răspundea. Deci avem de-a face cu o ciudățenie, o lapidaritate, o secretomanie ieșită din comun a autorităților în paralel cu una dintre cele mai mari intoxicări ale presei pe surse. Deci în timp ce pe surse care invocă… din anchetă, deci sursele nu invocă mi-a spus mie cineva, din anchetă, deci pe de o parte avem o sumă uriașă, cu unele de aberații vehiculate de site-uri, agenții de presă, de televiziuni de pe surse care, atenție, în aceste două săptămâni și ceva n-au fost contrazise un moment oficial, domnule bateți câmpii, nici măcar nu s-a vorbit de o minimă anchetă, DIICOT-ul nu-și poate permite să apară ca fiind din anchetă cu niște lucruri pe surse. Pentru că se presupune că cineva de acolo sau câțiva de acolo lasă să se scurgă în chip penal elemente din anchetă. Deci aceasta este uriașa… prima mare constatare ca jurnalist a mea, această prăpastie între lapidaritatea comunicării publice, catastrofale, pentru că în momentul în care nu comunici știți foarte bine încep zvonurile, șoaptele, ipotezele și amplificarea prin așa-zise pe surse, nu ipoteze, ale unor informații care sunt… Eu dacă, și aici închei partea asta, dacă aș fi mai tânăr aș scrie o carte comică despre toată năzdrăvăniile care s-au spus din 26 iulie până acum, la un moment dat erau 20 de cadavre, după asta erau 4, după asta era o fântână în care s-a găsit un băiețel, fântâna și băiețelul au dispărut. Ba erau arse de vii, ba… deci fiecare, atenție, invoca surse din anchetă, nu invoca vecini sau fantezie, toate erau puse pe seama anchetei penale.

Ionela Bănărescu: Domnul Cristoiu, de ce credeți că acest fapt, acest caz Caracal care în mod normal, așa cum spuneți, s-ar fi încadrat la fapt divers, a făcut un omor, a făcut ca autoritățile să se ridice în picioare, să trimită DIICOT, procurori și așa mai departe, de ce s-au deranjat să meargă acolo dacă era o banalitate?

Ion Cristoiu: Corect.

Ionela Bănărescu: O dislocare de forțe uriașă pentru ceva ce, în mod normal, s-ar fi încadrat la o rubrică cineva a mai omorât pe cineva.

Ion Cristoiu: O nedumerire la care eu nu m-am gândit, chiar vă mulțumesc că v-ați gândit dumneavoastră. Într-adevăr, o altă ciudățenie este această disproporție. Încă o dată, cu tot respectul pentru fetele care, nu știu încă, deocamdată nu avem… avem un raport preliminar că una din ele ar fi… dar repet, fără să vreau să jignesc, din punct de vedere penal e un caz de omor, adică un caz care în România e obișnuit, unul răpește o minoră sau n-o răpește, o duce, o violează și potrivit punctului de vedere oficial el a omorât-o din greșeală, n-a omorât-o ca un monstru, ci i-a dat un pumn, ea a murit, nu știu, și atunci el a încercat să scape de cadavru. Dacă vă uitați până și, dintr-un anumit punct de vedere, până și e stângaci, adică e amator, îi dă un pumn, nu mai știe ce să facă cu cadavrul, și atunci într-adevăr una din marile ciudățenii este acest uriaș deranj. Hai să facem recapitulare. Deci la fața locului, 26 iulie este o zi tulbure, dar o zi care acum ne explică multe lucruri. Aveți dreptate, se duce la fața locului șeful IGP și ministrul de Interne, da, ține o conferință de presă STS-ul, se duce la fața locului, atenție, șeful secției investigații criminale de la IGP, domnul Varga e celebru prin două dosare misterioase, Elodia și Farma, sinuciderea din Farma, nu numai atât, potrivit comunicatelor oficiale se mai întâmplă un lucru, o agitație, deci inițial, potrivit documentelor, polițiști din Caracal și conduși de judecătorul Octavian Popescu de la Parchetul de pe lângă… deci la nivel de Caracal, intră cu mandat de percheziție la ora 6, e foarte important că prezent la fața locului, fără a se implica oficial este domnul Liviu Vasilescu care avea la DIICOT Craiova cazul Luizei, bun. E un caz acolo. O să vedem și misterul faptului că ei când intră în jumătate de oră descoperă că-i crimă și nu era niciun cadavru. La ora două, atenție, acest caz care după părerea mea putea fi tratat de parchetul din Caracal, era un omor și amator, bun. Este preluat de parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, deci ajungem la Slatina, sub acuzația de omor. La fața locului vin la cercetare pentru omor, se adaugă polițiștilor și ați văzut ce era acolo, de la Caracal vin, o să vedeți, de la București, vin o întreagă echipă de criminaliști de la București, vin criminaliști de la Olt. La ora unu noaptea 26 spre 27 intervine o altă instituție și anume DIICOT Craiova. Deci deja trecem de la Olt la Craiova care preia dosarul dar schimbă încadrarea, nu mai e omor ci este trafic de minori. Pe 1 august este preluat de la Craiova, nu înțeleg de ce n-a rămas la Craiova, structură teritorială, de DIICOT București și imediat e preluat personal de procurorul șef al DIICOT. Deci dumneavoastră aveți dreptate e ceva deranj. Ăsta este un moment de suspiciune, eu nu pot permite, dar e o întrebare la care nu s-a răspuns și în aceste condiții începem să credem, și de aici vine suspiciunea, că e ceva în neregulă, pentru că, repet, avem un caz care după părerea mea nici măcar nu e complex. Un caz complex era așa, de omor, două fete au dispărut și la un moment dat într-o pădure se găsesc niște oase, hai să spunem cu cenușă, da, se face ADN-ul și se descoperă că sunt oasele uneia dintre fete, în acel moment sigur că e un caz complex. Adică trebuie să vedem cum au ajuns acolo… dar avem de-a face cu un tip, se intră la el în casă, se găsesc niște oase, el recunoaște duminică, spuneți-mi și mie care este complexitatea? A recunoscut, așa zice, da, sigur că vine și ADN-ul de la INML și… deci aici, iată, o mare o mare întrebare, de ce este acest deranj uriaș? Gândiți-vă câți erau la fața locului? Deci nu se poate. Nu numai atât dar avem, mai țineți minte, vineri valul de demisii. Adică fără să se stabilească, deocamdată, fără să se facă o anchetă minimă, este demis deci domnul Buda se duce la Caracal și-l demite pe șeful de la Olt, domnul Moga se duce la Caracal și-l demite pe Buda, domnul Moga pleacă peste câteva zile. Deci e un val de demiteri care spui că e ceva în neregulă.

S-a mai întâmplat un lucru care a scăpat de sub control, după părerea mea, și anume fata avea un unchi numit Cumpănașu

Ionela Bănărescu: Am văzut ieșiri la rampă ale doamnei prim-ministru, luări de atitudine ale președintelui Iohannis și întrebarea mea este, într-o țară în care de obicei personalităților aflate în fruntea țării nu le pasă de ce se întâmplă, eu nu cred că brusc doamna Dăncilă n-a mai dormit din cauza Alexandrei, brusc domnul Iohannis n-a mai dormit din cauza Luizei. Totuși oamenii ăștia au venit în fața publicului, în fața țării, în fața acelora care i-au ales să arate o empatie, o conștiință răscolită pentru cineva de care până acum o săptămână pur și simplu nu le păsa.

Ion Cristoiu: Da, în cazul Luizei chiar nu le-a păsat. Toate documentele arată că acel dosar a fost plimbat, a ajuns la DIICOT Craiova, domnul ăla, Vasilescu, a pus pe mama Luizei la detectorul de minciuni, adică era clar că era așa un fel de lasă-mă să te las de tip românesc. Răspunsul trimite la semnificațiile deja din 26 ale cazului, de, repet, în 26 nu se știa nimic de presă ce s-a întâmplat. Teoretic, dimineață au intrat și au găsit, nu știu, au căutat o minoră. Dacă nu venea poliția și spunea noi o găseam dacă STS nu ne dădea locații greșite, probabil că acel caz nu ajungea la asemenea nivel. După asta s-a mai întâmplat un lucru care a scăpat de sub control, după părerea mea, și anume fata avea un unchi numit Cumpănașu. Dacă, Doamne ferește, Alexandra era numai Alexandra, fata oamenilor ălora bănuiesc că sunt oameni simpli de lângă Caracal, vă spun eu că nu se întâmpla nimic. Adică sigur, scria după o zi două și devenea cum am zis eu, poate s-a înțeles greșit, fapt divers.

Ionela Bănărescu: Aici sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Atunci de ce s-au repezit toți ca ulii asupra acestui caz?

Ion Cristoiu: Pentru că în prima fază acest caz a servit în bătălia dintre instituțiile de forță. Este clar că poliția a vrut din start să dea un șah STS-ului. STS-ul a fost un pic în defensivă, apoi, sigur, a venit și el cu explicații. STS-ul trimitea la președinte, dar, foarte important, eu când a izbucnit acest caz, am și scris, eram în Anglia și m-am uitat duminică dimineață pe 28 la BBC, la emisiunea lor de matinal, care au trat cazul. Cazul în presa străină a fost tratat în felul următor, o fată are încredere în statul român, 112, sună la 112de nu știu câte ori și statul român nu o salvează, adică deja a devenit o temă neliniștitoare chiar pentru statul român. Adică deja aveam, și pe asta a mers și merge încă această campanie, avem de a face, zic unii, o parte uriașă a acestei mașinării, avem de-a face cu un stat nepăsător față de o fată.

Ionela Bănărescu: Păi și ce, n-avem?

Ion Cristoiu: Ba da, dar am zis de ce au intrat politicienii în joc. Pentru că imediat a intrat campania electorală, adică doamna Dăncilă și guvernul s-au simțit puși la zid prin poliție, da? ei erau cu poliția. De aia o parte din campanie a fost împotriva poliției. Președintele s-a simțit pus la zid în legătură cu STS-ul. Procurorii, mai țineți minte, s-au simțit și ei puși la zid în legătură cu procurorul care nu i-a lăsat să intre pe polițiști. Și atunci a devenit un caz care, repet, poate mai mult sau mai puțin complicat, dar totuși de nivel de parchet de Caracal, un caz național și chiar și european.

Ionela Bănărescu: Totuși, ce credeți că încearcă să ascundă?

Ion Cristoiu: Este o întrebare… Eu am evitat până acum și evit să spun ipoteze, adică să mă lansez să spun se ascunde cu adevărul x, se ascunde adevărul. Eu o să vă spun însă ce cred eu că încearcă să se protejeze sau să se ascundă. În cazul Caracal avem două ipoteze de lucru. Ipoteza, e un tip, un monstru cum zic ei, pentru unii nu e monstru, e un simplu criminal, pentru alții e un monstru care a acționat singur, a făcut totul, totul singur. Și există și ipoteza, normală ar trebui să fie în orice anchetă, că de fapt el făcea parte fie dintr-o rețea, fie era protejat. Ce este straniu alături de deranjul autorităților este faptul că din start autoritățile merg pe această pistă numai și numai de asasin singuratic. O să vă dau un amănunt de care puțină lume își amintește. Așadar, se intră într-o locație, încă o dată, ca să se caute o fată, despre care erau siguri. Știau că domnul Dincă nu-i asasin, adică nu avea dosar, era de… teoretic putea să presupună chiar că fata a fost de bunăvoie, puteau să presupună, dar ei au intrat să o găsească, da? Este inimaginabil, și asta este una din marile ciudățenii și chiar din marile crime ale acestui caz, după o oră cei care sunt acolo ajung la concluzia că fata e omorâtă și n-au mai căutat-o, deci n-o mai caută, este ceva inimaginabil. Pe ce, pe bază că ei au găsit niște oase și ei spun că oasele sunt umane. Păi de unde să știu, poate că erau oasele altuia, poate că nu erau umane, dar ești dator în caz de răpire să iei în calcul să te duci să o cauți în beci, nu știu… dar poți să presupui că ăla a dus-o într-o pădure, că o ține undeva, că fata aia moare de foame, poți să spui că e dusă pe un trafic și a ajuns la graniță. Nu. Din start ei merg pe această idee, poliția, că ea este moartă, dovadă dosar. Dar o să vă spun o ciudățenie, domnul Buda ține o conferință de presă împreună cu domnul Moga seara și el spune următorul lucru, în primul rând își exprimă condoleanțe, este unul din rarele cazuri în care fără a fi nicio probă vineri că fetele sunt moarte sau că fata e moartă, toți își exprimă condoleanțe. Deci Buda își exprimă condoleanțe, domnul Iohannis pe Facebook spune că e o tragedie, doamna Dăncilă își exprimă condoleanțele, stați un pic, este criminal pentru oameni ăia. În caz de răpire, până nu găsești cadavrul și vin părinții și spun e cadavrul fiicei noastre, este aberant să spui domnule, gata, au murit. La o oră? N-ai de unde să știi. Nu știu, măcar le întreții speranța. Deci pentru toată lumea este moarte și este… și domnul Buda, în timp ce el nu recunoaște, domnul Buda spune așa că, este șeful IGP, își exprimă condoleanțele și, atenție, lansează cea mai mare diversiune, nu știu dacă voit sau nu, care într-un fel a pus la îndoială acest caz. Anume, el spune așa, ultimele cuvinte ale Alexandrei către 112 au fost vine, vine, vine și în acel moment asasinul a intrat în casă, a văzut-o cu telefonul de la 112 și a omorât-o. Suntem vineri seara. Datele, transcrierea de la 112 arată că n-a zis niciodată. A zis bine, bine, bine nu vine, vine, vine. De abia în discuția cu polițistul, mă rog, mai complicat, ea spune că se aude lătrat de câini și a venit ăla. Deci ei din start… Doi, 26, 27, 28 până la prânz nu se vorbește de cenușă, nu se vorbește, în comunicatele oficiale. Avem numai atât, fragmente, deci domnul Romulus Varga se duce și declară, este șeful investigațiilor criminale de la Parchetul General, declară presei că la fața locului s-au găsit oase de om aparținând mai multor persoane. De unde știa el că sunt mai multe persoane? Nu era nicio anchetă. Și de abia duminică seara doamna Georgiana Hosu vorbește de cenușă, de ardere, până atunci nu există în comunicatele oficiale decât că s-au găsit niște oase. Asta este una din marile ciudățenii ale acestei anchete și, repet, uriașele contradicții ale autorităților. Și eu am pus pe seama faptului, plecând de la contradicție, înseamnă că undeva e un interes, cum să spun, ca acest caz să se ascundă ca să nu se afle adevărul, că altfel nu pot să-mi explic. Nu pot să-mi explic de ce avem atâtea contradicții.

Citește continuarea…