UN PROIECT DE 4 MILIARDE DE EURO, SISTAT

Guvernul a primit mai multe oferte de la investitori interesați să finanțeze construcția reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, susține ministrul Constantin Niță, însă directorii celor mai mari companii care activează în sectorul energetic din România se arată mai puțin optimiști cu privire la posibilitatea dezvoltării proiectului evaluat la circa 4 miliarde de euro.

Ionel Bucur, directorului centralei de la Cernavodă, susține că, în prezent, se pregătește o vizită în China, unde vor avea loc noi discuții cu reprezentanții China Guandong Group, companie care s-a arătat interesată să investească în România încă de la sfârșitul anului 2011. Guandong Group operează circa 4.000 de MW de capacitate nucleară, în timp ce unitățile nucleare de la Cernavodă, respectiv reactoarele 1 și 2, au o capacitate totală de circa 1.400 de MW, asigurând 20% din producția de energie a României.

„Demersurile se fac la minister. S-au tot făcut, s-au trimis invitații, s-au făcut prezentări. Se fac în prezent niște aranjamente pentru China, pentru o deplasare acolo. Există o companie care și-a manifestat și în trecut interesul pentru reactoarele 3 și 4 despre care s-a mai scris. Probabil că vom știi mai multe la sfârșitul lunii martie”, a declarat Bucur pentru gândul, adăugând că în ultima perioadă nu au existat vizite din partea unor potențiali investitori.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a precizat joi la conferința ZF Power Summit ’13 că executivul a primit mai multe oferte de la companii interesate să finanțeze dezvoltarea celor două reactoare de la Cernavodă, proiect prioritar inclus în toate programele de guvernare din ultimii șase ani. Momentan, ministerul mai așteaptă și alte oferte, urmând ca ulterior să înceapă negocierile. „Și aici lucrurile trebuie făcute cu multă atenție”, a precizat Niță.

Cu toate acestea, până și investitorii care susțin în prezent proiectul de la Cernavodă sunt reticenți cu privire la viitorul său.

D’Agnese, Enel: „Problema principală în momentul de față o reprezintă găsirea investitorilor”

Construcția unităților 3 și 4 a fost inițiată în 2007, când s-a înființat compania mixtă de proiect EnergoNuclear din care făceau parte la acea dată Nuclearelectrica, dețintă de stat prin Ministerul Economiei, Enel, ArcelorMittal România, CEZ, RWE, Iberdroia și GDF Suez.

Construcția ar fi trebuit să înceapă în 2010, însă lipsa de acțiune a autoritățile de la București a făcut ca majoritatea investitorilor să-și retragă participațiile, nemulțumiți de evoluția discuțiilor. În prezent, Nucleareletrica deține peste 84% din compania de proiect, restul acțiunilor fiind deținute de ArcelorMittal România și Enel. Statul intenționează să reducă acest procent la 40%.

Mediafax Foto

„Toate proiectele nucleare din Europa se confruntă cu majorări de costuri substanțiale, în special din cauza nevoii de măsuri suplimentare de securitate după accidentul de la Fukushima. Problema principală în momentul de față o reprezintă găsirea unor investitori”, a declarat miercuri Luca D’Agnese, CEO Enel, la conferința pe teme energetice organizată de Ziarul Financiar. Șeful Enel a precizat că statul trebuie să ia o decizie până la sfârșitul anului dacă va continua sau nu proiectul având în vedere că există riscul să nu găsească investitori.

„Cred că va exista o tendință spre proiecte regenerabile mai mici, așa cum vedem și în alte părți din Europa. Cealaltă evoluție va fi a eficienței energetice. Alte proiecte vor avea șanse mai mici de implementare”, a apreciat și Frank Hajdinjak, Directorul General al E.ON Romania.

Eric Stab, CEO GDF Suez România, companie care a abandonat proiectul celor două reactoare, a avut o poziție similară, încurajând dezvoltarea unor proiecte de mai mică anvergură.

„Sfatul meu ar fi să ne asigurăm că toți cei care pot contribui la viitorul energetic al României o fac cu propriile mijloace decât să ne concentrăm pe câteva proiecte emblematice, precum Cernavodă sau Tarnița”, a declarat el miercuri la ZF Power Summit ’13.

Impactul Fukushima asupra proiectului de la Cernavodă

Bucur, directorul de la Cernavodă, spune că o parte din vină pentru lipsa investitorilor care să susțină dezvoltarea sectorului energiei nucleare o are și incidentul de la Fukushima care a adus după sine noi protocoale de siguranță și o reticență în ceea ce privește finanțarea centralelor.

„În mod categoric, ceea ce s-a întâmplat în 2011 la Fukushima a influențat decizia multor companii și state în ceea ce privește dezvoltarea programelor nucleare. A fost un eveniment care i-a influențat pe investitori să-și îndrepte banii către alte sectoare, precum energia regenerabilă”, ne-a spus el, adăugând că, în urma dezastrului nuclear din Japonia, autoritățile de la Bruxelles au cerut efectuarea unor noi teste de stres.

Foto: Tehnologia CANDU, folosită la reactoarele de la Cernavodă // Sursă: energonuclear.ro

„Reactoarele de Cernavodă au trecut testele de stres cu succes. Am făcut o analiză foarte riguroasă pe care am trimis-o anul trecut la Buxelles. În martie 2012, o echipă de vreo nouă specialiști de la Comisia Europeană au verificat ceea ce am scris noi acolo și au constatat că era corect”, a precizat Bucur.

În opinia sa, îmbunătățirile majore aduse centralei în ultimii doi ani, în urma unor investiții de 50 de milioane de euro menite să mărească gradul de siguranță, reprezintă un punct forte în ceea ce privește convingerea unor potențiali investitori.

„De asemenea, s-a realizat o îmbunătățire majoră a centralei, o investiție de 50 de milioane de euro în doi ani, doi ani și jumătate, pentru a mări gradul de siguranță. Proiectul pentru reactoarele 3 și 4 conține toate aceste îmbunătățiri precum și experiența de exploatare a reactoarelor 1 și 2”, a explicat directorul centralei.

Care sunt companiile care s-au arătat interesate de construcția reactoarelor 3 și 4

În aprilie 2012, reprezentanții Ministerului Economiei au anunțat că statul are o ofertă de la un consorțiu de companii interesat să participe la dezvoltarea celor două reactoarea, acesta fiind condus de Lavalin, cea mai mare companie canadiană de construcții și inginerie.

Cu un an înainte, o companie din Coreea de Sud, BKB, lider al consorțiului Korea Nuclear, s-a arătat interesată de lucrările la cele două unități. Reprezentanții gigandului sud-coreean au trimis o scrisoare de intenție în acest sens, însă discuțiile nu s-au concretizat până în prezent.

Punerea în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 este incertă înainte de anul 2020 din cauza neclarităților legate de capacitatea României de a finanța investiția și de a structura acționaratul, se arată și într-un studiu comandat de Comisia Națională de Prognoză.