Alegeri Israel 2026: 7,3 milioane de israelieni, chemați astăzi la urne să decidă viitorul țării. Cine sunt favoriții sondajelor

Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați marți la urne pentru a decide viitorul politic al țării. Benjamin Netanyahu încearcă să rămână la putere, într-un scrutin marcat de războaiele din regiune, probleme economice și tensiuni interne.

Secțiile de votare s-au deschis marți în Israel, unde alegătorii își desemnează reprezentanții în cel de-al 26-lea Knesset. Ultimele sondaje indică o competiție strânsă între blocul condus de premierul Benjamin Netanyahu și partidele de opoziție, fără ca vreuna dintre tabere să aibă asigurată majoritatea necesară formării unui guvern, potrivit Times of Israel.

Alegerile reprezintă primul test electoral național pentru Netanyahu după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele care au urmat în Fâșia Gaza, Liban și Iran. Pentru numeroși israelieni, scrutinul este și o ocazie de a se pronunța asupra modului în care autoritățile au gestionat securitatea țării.

Premierul israelian își încheie un mandat de patru ani, în care a guvernat alături de formațiuni de extremă dreaptă și partide ultraortodoxe. În această perioadă, executivul său a promovat o reformă controversată a justiției, care a provocat proteste de amploare în 2023.

Netanyahu rămâne, totodată, primul prim-ministru israelian aflat în funcție care este judecat pentru acuzații de corupție.

Netanyahu și Eisenkot, principalii rivali. Sondajele arată o luptă strânsă

Principala confruntare electorală se desfășoară între Likud, partidul condus de Netanyahu, și Yashar, noua formațiune de centru a lui Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene.

Ultimul sondaj realizat de Canal 12 atribuia partidului Yashar 23 de mandate, față de 21 pentru Likud. În schimb, un sondaj al Canal 14, post considerat favorabil actualului premier, indica 30 de mandate pentru Likud și aproximativ 20 pentru formațiunea lui Eisenkot.

În Israel, parlamentul are 120 de locuri, iar formarea unui guvern necesită sprijinul a cel puțin 61 de deputați. Sistemul electoral este proporțional, pe liste de partid, cu un prag de intrare în Knesset de 3,25%.

În cursa electorală s-au înscris 36 de partide, însă sondajele estimează că numai 11 până la 13 formațiuni vor reuși să intre în parlament. Blocul lui Netanyahu, format din Likud, două partide de extremă dreaptă conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir și două formațiuni ultraortodoxe, este creditat cu 49 până la 55 de mandate.

Opoziția este, la rândul său, fragmentată. Printre liderii săi se numără fostul premier Naftali Bennett, fostul ministru al Apărării Avigdor Liberman și Yair Golan, liderul Partidului Democraților.

Negocierile pentru formarea unei majorități ar putea fi complicate de refuzul unor lideri de a colabora cu anumite formațiuni, inclusiv cu partidele arabe.

În absența unui acord, Israelul s-ar putea confrunta cu un nou blocaj politic, un guvern minoritar, o coaliție de uniune națională sau chiar organizarea altor alegeri.

Un rol important îl poate avea prezența la vot a cetățenilor arabi, care reprezintă aproximativ 20% din populația Israelului. La scrutinul din 2022, participarea acestora a fost de 53,2%, comparativ cu 70,6% la nivel național. Sondajele indică posibilitatea ca prezența lor să depășească acum 60%.

De asemenea, aproximativ 810.000 de alegători israelieni locuiesc în străinătate. Întrucât votul din afara țării este permis doar în situații limitate, inclusiv personalului diplomatic, cei care doresc să participe trebuie, în general, să revină în Israel.

Războiul din Gaza, costul vieții și relațiile internaționale, în centrul scrutinului

Securitatea națională și responsabilitatea pentru atacurile din 7 octombrie 2023 ocupă un loc important în campania electorală.

În timpul atacului Hamas, peste 1.200 de israelieni au fost uciși, iar 251 de persoane au fost luate ostatice și duse în Gaza. Netanyahu a respins solicitările de a-și asuma personal responsabilitatea pentru eșecul de securitate și cererile privind constituirea unei comisii de anchetă de stat.

Războiul l-a afectat direct și pe principalul său rival. Gal Eisenkot, fiul în vârstă de 25 de ani al fostului șef al armatei, a fost ucis în decembrie 2023, în timpul luptelor din Fâșia Gaza.

O altă temă importantă este serviciul militar obligatoriu. Partenerii ultraortodocși ai premierului încearcă să mențină scutirile acordate bărbaților care studiază în instituții religioase, în timp ce armata israeliană susține că are un deficit de peste 12.000 de militari.

Pe fondul mobilizărilor repetate ale rezerviștilor, partidele de opoziție au promis extinderea obligațiilor militare.

Dincolo de securitate, dificultățile economice influențează opțiunile alegătorilor.

Potrivit unui sondaj al Canal 12, 21% dintre israelieni consideră economia și costul vieții principala prioritate electorală. Recrutarea ultraortodocșilor este menționată de 17% dintre respondenți, eșecul de securitate din 7 octombrie de 14%, iar războiul cu Iranul de 10%.

În rândul alegătorilor cu vârste între 22 și 34 de ani, un studiu al centrului Achord, din cadrul Universității Ebraice, arată că 58% sunt preocupați de prețuri și de costul locuințelor, în timp ce 36% indică problemele de securitate.

Economia a revenit în atenție și după ce Netanyahu a discutat despre posibilitatea utilizării criptomonedelor și a tehnologiei blockchain pentru a reduce vulnerabilitatea Israelului în fața unor eventuale sancțiuni bancare internaționale.

Banca Israelului a respins public ideea, afirmând că „criptomonedele nu pot servi drept mijloc de eludare a sancțiunilor”.

Eisenkot a ironizat propunerea, folosind denumirea „BibiCoin”, pe care a descris-o drept „o amenințare la adresa securității naționale”, acuzându-l pe Netanyahu că intenționează să „distrugă economia israeliană pentru generațiile viitoare”.

Rezultatul alegerilor va influența și politica Israelului față de palestinieni

În actuala coaliție, Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir au susținut extinderea coloniilor israeliene, anexarea Cisiordaniei și măsuri mai dure împotriva palestinienilor. Cei doi s-au opus încetării războiului din Gaza și au pledat pentru restabilirea unor așezări israeliene în enclavă.

O eventuală schimbare de guvern nu ar însemna automat o modificare fundamentală a politicii față de palestinieni. Eisenkot s-a pronunțat împotriva înființării unui stat palestinian, iar o parte dintre formațiunile de opoziție resping concesiile teritoriale.

Totuși, un executiv care nu ar depinde de partidele lui Smotrich și Ben-Gvir ar putea adopta o altă abordare în privința violențelor coloniștilor și a relațiilor cu Autoritatea Palestiniană. Alegerile au loc și într-un context de presiune diplomatică asupra Israelului, după conflictele din Gaza și Liban și confruntarea cu Iranul.

Netanyahu se confruntă cu un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război în Gaza. În același timp, mai multe state occidentale au adoptat sancțiuni și restricții legate de coloniile israeliene și de violențele din Cisiordania.

Președintele Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru premierul israelian înaintea scrutinului, însă percepția publică asupra Israelului s-a deteriorat în Statele Unite.

Un sondaj Pew Research Center din martie 2026 arăta că 60% dintre adulții americani chestionați aveau o opinie nefavorabilă despre Israel, iar 59% declarau că au puțină sau deloc încredere în Netanyahu în privința deciziilor de politică internațională.

În Europa, relațiile diplomatice au fost afectate de războiul din Gaza și de politicile privind teritoriile palestiniene. Mai multe state occidentale au recunoscut statul palestinian sau au introdus măsuri restrictive împotriva unor oficiali și entități israeliene.

O eventuală coaliție condusă de Eisenkot sau de un alt lider al opoziției ar putea deschide calea unor relații diferite cu partenerii occidentali, deși principalele partide implicate nu propun schimbări radicale în politica de securitate a Israelului.