Bulgarii, chemați la urne în al nouălea tur de scrutin din ultimii cinci ani. Cine sunt Iliana Iotova și Andrey Gyurov, candidații care se bat duminică pentru funcția de președinte al țării
Duminică, bulgarii se întorc la urne pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, într-o confruntare strânsă dintre președinta în exercițiu Iliana Iotova și economistul Andrey Gyurov. După un prim tur marcat de o prezență scăzută, în jur de 23%, Iotova a obținut 34,75% din voturi, în timp ce Gyurov a obținut 31,95%, diferența fiind de doar zeci de mii de voturi.
Deși la startul cursei s-au înregistrat 26 de candidați, un număr record în istoria alegerilor prezidențiale din Bulgaria, prezența la vot a fost cea mai mică înregistrată vreodată. Oboseala electorală în rândul bulgarilor și-a spus cuvântul în acest sens. Alegerile parlamentare din aprilie, cele care l-au adus la șefia guvernului pe fostul președinte Rumen Radev, au fost al optulea scrutin din ultimii cinci ani, iar cel de duminică ar fi a noua rundă de alegeri.
Ironia face că, în februarie 2026, Iliana Iotova, cea care a preluat funcția de președinte interimar al Bulgariei, l-a numit personal pe Andrei Gyurov în funcția de prim-ministru interimar al țării. Cu toate acestea, câteva luni mai târziu, cel pe care l-a numit a devenit principalul contracandidat la președinție.
Alegerile din Bulgaria opun două viziuni diferite asupra parcursului țării, unde Iliana Iotova propune continuitatea politică sub susținerea guvernului Rumen Radev și a partidelor de stânga, în timp ce Gyurov susține o reformă pro-occidentală sub susținerea opoziției PP-DB.
Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, este prima femeie președinte a Bulgariei și deține în prezent funcția de șef interimar al statului din 23 ianuarie, după demisia lui Rumen Radev din funcție. Jurnalistă de profesie, aceasta a fost mult timp asociată a Partidului Socialist Bulgar, fost europarlamentar și vicepreședintă între 2017 și 2026.
În timp ce Iotova este percepută ca o candidată a continuității instituționale, cu o poziție mai prudentă față de Rusia și favorabilă dialogului în contextul războiului cu Ucraina, contracandidatul său, Andrey Gyurov, susține o reformă pro-occidentală și pune accent pe orientarea pro-europeană și euro-atlantică fermă a țării, dar și pe schimbare politică unde instituția prezidențială să poată contrabalansa puterea concentrată în mâinile actualului guvern.
Gyurov, în vârstă de 50 de ani, este economist cu studii în Bulgaria, Statele Unite și doctorat la Viena. Acesta are experiență în domeniul bancar la Chicago și Viena și o carieră academică. Pe plan intern, Andrei Gyurov a fost deputat din partea „Continuăm Schimbarea”, viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei și prim-ministru interimar în primele luni ale lui 2026.
Campania electorală din Bulgaria a fost zguduită de acuzații oficiale aduse prim-ministrului Rumen Radev, care este suspectat că a făcut demersuri ilegale în favoarea Ilianei Iotova. Pe 26 octombrie au fost depuse 135 de plângeri la Comisia Electorală Centrală (CEC) după ce Radev a transmis pe site-ul oficial al guvernului și pe rețelele de socializare îndemnuri către electoratul său să o voteze pe Iotova în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Într-o decizie extrem de controversată, votată la limită, din 28 octombrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) din Bulgaria l-a absolvit pe premierul Rumen Radev de utilizarea ilegală a resurselor biroului său pentru a o susține pe președinta Iliana Iotova, candidata pe care partidul său, Bulgaria Progresistă, o susține în alegeri. Legea electorală bulgară interzice utilizarea resurselor statului și a celor guvernamentale în campania electorală pentru un candidat la alegeri.
Dezbaterile din ultimele săptămâni au fost dominate de securitatea din Marea Neagră, după ce drone rusești au lovit nave comerciale de marfă chiar în apropierea apelor teritoriale bulgare. În timp ce Ghyurov a cerut reacții ferme din partea NATO, tabăra Iotovei a fost acuzată de opoziție că minimizează incidentele pentru a nu supăra Moscova.
În săptămânile premergătoare scrutinului, mai multe nave comerciale de marfă au fost lovite de drone în largul coastelor Bulgariei și României. Aceste tensiuni militare au transformat alegerile pentru funcția prezidențială într-un referendum de orientare geopolitică.
Autoritățile de la Sofia au evitat o perioadă lungă să numească direct Rusia ca autor al atacurilor cu drone, ceea ce a stârnit valuri de proteste împotriva unei politici considerate de opoziție drept „ambigue” sau „prietenoase cu Kremlinul”. Mai mult, declarațiile lui Radev au stârnit controverse după ce a sugerat inițial că reacțiile ferme ale României împotriva Rusiei ar fi provocat indirect escaladarea atacurilor în zonă, declarație pe care ulterior a încercat să o nuanțeze ca fiind o „neînțelegere”.
Președintele Bulgariei are un mandat de cinci ani și poate avea maximum două mandate. Deși puterea executivă de zi cu zi aparține Guvernului și prim-ministrului, președintele deține câteva pârghii esențiale de arbitraj constituțional.
În ceea ce privește dreptul de veto legislativ, președintele bulgar poate returna o lege votată de Parlament pentru reexaminare, dar acest drept este relativ. Parlamentul poate anula foarte simplu decizia președintelui prin votul unei majorități absolute, caz în care șeful statului este obligat să o promulge.
De asemenea, atunci când Parlamentul nu reușește să formeze o coaliție de guvernare, președintele are responsabilitatea de a numi un guvern interimar și de a dizolva Parlamentul pentru a organiza alegeri anticipate.
În ceea ce privește politica externă, președintele de la Sofia reprezintă oficial Bulgaria în relațiile internaționale, semnează tratate și numește sau recheamă ambasadori la propunerea Guvernului. În privința armatei, acesta poate prelua conducerea directă a forțelor armate în caz de război.