Anunțul ONU despre stratul de ozon. Ce scrie în raportul de peste 100 de pagini
„Reconstituirea în câteva decenii a stratului de ozon care protejează Terra se află pe calea cea bună, grație acțiunilor internaționale concertate, întreprinse contra substanțelor care distrug ozonul”, indică acest raport întocmit de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Realizat de aproape 300 de oameni de știință din 36 de țări, raportul subliniază rolul capital jucat de Protocolul de la Montréal care a permis evitarea a „două milioane de cazuri de cancer de piele în fiecare an până în 2030”.
Fără acel acord, „unul dintre cele mai eficiente tratate de mediu din lume, (…) concentrațiile atmosferice de substanțe care distrug ozonul ar fi putut să crească de câteva ori până în 2050”, dezvăluie același document, care confirmă estimările deja anunțate de ONU în 2010.
Semnat în 1987, Protocolul de la Montréal a permis interzicerea progresivă a clorofluorocarburilor (CFC), substanțe care subțiază stratul de ozon, un scut gazos situat între 20 și 50 de kilometri altitudine și care protejează Terra de acțiunea nocivă a radiației solare ultraviolete.
Potrivit studiului, stratul de ozon ar trebui să ajungă la același nivel pe care îl avea în anii 1980 – perioadă care precede subțierea semnificativă a stratului de ozon – „înainte de mijlocul secolului la latitudini medii și în Arctica și ceva mai târziu și în Antarctica”.
Deasupra Antarcticii, gaura din stratul de ozon se formează în fiecare an în primăvară și specialiștii se așteaptă ca ea să continue să se formeze în cea mai mare parte a acestui secol, ținând cont de faptul că substanțele care distrug ozonul persistă în atmosferă, chiar dacă emisiile de aceste gaze au încetat.
„Acțiunile internaționale în favoarea stratului de ozon constituie un avantaj major în domeniul mediului înconjurător”, a declarat Michel Jarraud, secretarul-general al OMM, pentru care aceste rezultate reprezintă o încurajare „pentru ca omenirea să manifeste același nivel de urgență și de unitate pentru a ataca provocarea, mai mare, a încălzirii globale”.
O reuniune a șefilor de state, plasată sub egida Organizației Națiunilor Unite, va avea loc pe 23 septembrie la New York cu scopul de a încerca mobilizarea tuturor energiilor în favoarea climei.
Deși acest document de 110 pagini (un rezumat al studiului, destinat factorilor de decizie) se vrea optimist în ceea ce privește refacerea stratului de ozon, el sună în același timp și ca un fel de avertisment.
Documentul subliniază mai ales faptul că producția de tetraclorură de carbon, compus care alterează stratul de ozon, continuă să crească, deși substanța figurează pe lista produselor interzise de către Protocolul de la Montréal.
Criticat este și dioxidul de azot (NO2) – precursor al monoxidului de azot (NO), gaz care distruge stratul de ozon -, însă acesta nu este vizat de tratat.
Studiul întocmit de ONU a subliniat mai ales faptul că hidrofluorocarburile (HFC), substanțe utlizate de aproape 30 de ani pentru a le înlocui pe cele care subțiază ozonul, sunt gaze cu un puternic efect de seră, un factor al încălzirii globale.
Or, aceste gaze „reprezintă în prezent circa 0,5 gigatone de emisii echivalente de CO2 pe an, care progresează cu un ritm anual de circa 7%”, conform studiului.
Oamenii de știință avertizează contra acestei evoluții. Dacă nu vor fi limitate, aceste emisii „vor contribui considerabil la producerea unor schimbări climatice în următoarele decenii”.
Cercetătorii preconizează, cu scopul de a limita aceste riscuri, înlocuirea combinației actuale de HFC „care are un puternic potențial de încălzire globală cu compuși de înlocuire care au un slab potențial de încălzire globală sau cu tehnologii de ultimă generație și nepoluante”.
Folisite în refrigerare, climatizare și în diverse aplicații industriale, HFC fac parte din cele șase mari grupe de gaze cu efect de seră. Ele rămân mult mai puțin timp în atmosferă decât CO2, însă puterea lor de a stimula încălzirea globală este considerabil mai mare.