Siria revine în grațiile Occidentului. După SUA, Marea Britanie și UE, Canada elimină Siria de pe lista statelor care susțin terorismul

Canada a decis să elimine Siria de pe lista statelor care susțin terorismul și abordează o mișcare similară cu cea a Statelor Unite. Anunțul vine în contextul în care Siria se pregătește să marcheze un an de la înlăturarea fostului conducător, Bashar al-Assad. Decizia Canadei se aliniază cu cea a Statelor Unite, Marii Britanii și Uniunii Europene, care au eliminat recent Siria de pe lista țărilor care susțin teroriștii sau au anulat o parte din sancțiunile economice, ca răspuns la schimbările politice din țară.

Ministrul canadian de Externe a anunțat că revocă, de asemenea, calificativul de „terorist” pentru Hayat Tahrir-Sham (HTS), gruparea care a condus alianța ce a contribuit la înlăturarea lui Bashar al-Assad. În comunicatul oficial, ministrul canadian a spus că deciziile „nu au fost luate cu ușurință”.

EMISIUNI Cristian Tauru: „Nu mă opresc până nu ajung la Drift Masters”. Cel mai tânăr campion național de drift, invitat la „Podcast cu Prioritate” #115 by ProMotor

18:21

ECONOMIE Reducerea taxelor, primul test politic pentru Guvernul Niculescu. Senatul a respins proiectul privind impozitul pe dividende, după o „majoritate de abținere” PSD-UDMR-USR

18:20

„Aceste măsuri sunt în conformitate cu deciziile recente luate de aliații noștri, inclusiv Regatul Unit și Statele Unite, și urmează eforturilor depuse de guvernul de tranziție sirian pentru a promova stabilitatea Siriei, a construi un viitor incluziv și sigur pentru cetățenii săi și a colabora cu partenerii globali pentru a consolida stabilitatea regională și a combate terorismul”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe canadian.

Canada a inclus Siria pe lista „statelor care susțin terorismul” în 2012, când înăbușirea protestelor pro-democrație de către al-Assad a aruncat țara într-un război civil. HTS fusese sancționată pe scară largă din cauza legăturilor sale cu al-Qaeda, dar mai multe state occidentale au retras gruparea de pe listă pentru a permite o mai bună colaborare cu noul guvern sirian. De la preluarea puterii, noii lideri ai Siriei au încercat să rupă cu trecutul lor violent și să prezinte o imagine mai moderată sirienilor. Cu toate acestea, Canada menține sancțiunile împotriva a 56 de persoane siriene, inclusiv oficiali din fostul guvern al lui al-Assad și membri ai familiei acestuia.

Statele Unite au suspendat o parte din sancțiunile împotriva Siriei în iunie și au mai retras altele în luna noiembrie, în urma vizitei lui Ahmad al-Sharaa la Casa Albă.Vizita actualului președinte al Siriei la Casa Albă a marcat o schimbare între relațiile dintre Statle Unite și Siria și a semnalat o îndepărtare a Damascului de aliații tradiționali, Iran și Rusia, și o apropiere față de SUA și țările din Golf.

În trecut, al-Sharaa, cunoscut și sub numele de război Abu Mihammad al-Julani, a făcut parte din al-Qaeda și a fost pe lista celor mai căutate persoane de către CIA. Acesta a fost fondatorul și liderul Frontului al-Nusra, filiala al-Qaeda din Siria. După schimbarea de regim de la Damasc, al-Sharaa a intrat în grația statelor occidentale.

De-a lungul anilor, al-Sharaa a luat măsuri pentru a se distanța de Al-Qaeda și a-și rebrandui gruparea, redenumită ulterior Hayat Tahrir al-Sham (HTS). Această distanțare a fost parte a unei strategii de a câștiga legitimitate internațională și de a se prezenta ca un lider pragmatic, concentrat pe guvernarea Siriei.

Președintele interimar al Siriei, Ahmad al-Sharaa, s-a adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite la începutul acestui an, unde a declarat că țara sa „își revendică locul cuvenit printre națiunile lumii” și a căutat să consolideze legăturile economice cu Statele Unite și Uniunea Europeană.

Recomandările autorului:

Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

Atlantic Council: „Orice acord de pace care dă putere Rusiei reprezintă o amenințare directă la adresa securității Turciei. Ar altera echilibrul de putere în regiunea Mării Negre”