Averea uriașă lăsată de Ali Khamenei. Imperiul secret al ayatollahului de 200.000.000.000 $ care se întinde din Venezuela până în Spania
După moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, ies la iveală detalii despre o avere estimată la circa 200 miliarde de dolari. Fostul ayatollah avea investiții impresionante atât în Europa, cât și conturi generoase în țări autocrate precum Venezuela.
Moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, deschide un nou capitol de incertitudine politică la Teheran, dar și o dezbatere globală despre una dintre cele mai mari averi private atribuite vreodată unui lider politic.
Potrivit unui articol publicat de publicația israeliană Ynet, și citat de infobae.com, imperiul financiar construit în jurul lui Khamenei ar putea valora între 100 și 200 de miliarde de dolari. Dimensiunea acestei averi contrastează puternic cu situația economică a Iranului, unde o mare parte a populației se confruntă cu inflație, devalorizarea monedei și lipsa serviciilor de bază.
Investigația arată că averea nu ar fi limitată la Iran, ci ar fi răspândită în mai multe centre financiare și piețe imobiliare din lume, inclusiv în Europa și America Latină.
Proprietăți de lux în Spania
Deși Ali Khamenei și-a construit imaginea publică pe ideea unei vieți austere, investigația sugerează existența unei rețele de investiții administrate de familie, în special de copiii săi.
Potrivit informațiilor publicate de Ynet, o parte din aceste investiții ar fi direcționate către piața imobiliară din Spania. Stațiuni de lux, terenuri de golf și proprietăți exclusiviste din Mallorca ar face parte din portofoliul indirect al familiei.
Aceste active ar avea rolul de a proteja capitalul în afara Iranului și de a diversifica averea acumulată de-a lungul deceniilor.
În contextul tensiunilor politice și al protestelor interne din Iran, elitele apropiate regimului ar fi căutat tot mai des refugii financiare în străinătate. Spania ar fi devenit astfel una dintre destinațiile preferate pentru investiții imobiliare și protejarea capitalului.
Venezuela, un „nod financiar” al rețelei Khamenei
Raportul menționează și existența unor conexiuni financiare puternice între Teheran și Caracas. Venezuela ar fi jucat un rol important în transferurile de capital provenite din vânzarea petrolului iranian.
Conturile bancare din această țară ar fi fost folosite pentru a evita sancțiunile internaționale și pentru a muta fonduri printr-o rețea financiară complexă.
În acest sistem, Venezuela ar fi devenit nu doar un aliat politic al Iranului, ci și o piesă centrală într-o infrastructură financiară menită să protejeze averea familiei Khamenei. O mare parte din această avere ar fi fost acumulată prin intermediul unei organizații economice numite Setad – Setad Ejraiye Farmane Hazrate Emam.
Inițial creată pentru administrarea proprietăților abandonate după revoluția iraniană din 1979, organizația s-a transformat în timp într-un conglomerat economic cu influență în numeroase sectoare.
Investigația susține că Setad ar fi beneficiat de confiscări de proprietăți, control asupra unor monopoluri de stat și administrarea unor terenuri publice transformate ulterior în active profitabile. Aceste mecanisme ar fi contribuit la crearea unei structuri economice extrem de puternice, aflate sub controlul cercului apropiat al liderului suprem.
Cine controlează acum averea
Moartea lui Ali Khamenei ridică o întrebare majoră: cine va controla acest imperiu financiar global.
Potrivit informațiilor din investigație, fiii liderului iranian ar fi administrat deja mare parte din active în ultimii ani. Rețeaua ar include companii fantomă și intermediari financiari din paradisuri fiscale precum Liechtenstein și Elveția.
În același timp, operațiuni comerciale și hoteliere ar continua să funcționeze în orașe europene precum Madrid, Marbella sau Palma de Mallorca, prin intermediul unor administratori și investitori de fațadă.
Averea atribuită lui Khamenei ridică întrebări morale și politice, mai ales în contextul dificultăților economice cu care se confruntă populația Iranului.
Investigația amintește că liderul iranian aprecia romanul „Les Misérables” de Victor Hugo, în timp ce milioane de iranieni se confruntă cu probleme economice severe.
În cazul unei schimbări de regim la Teheran, recuperarea activelor răspândite în întreaga lume ar putea deveni una dintre cele mai complexe bătălii juridice și politice din istoria recentă.