Bloomberg: Viktor Orban nu a provocat deraierea totală a UE, dar, în contextul extinderii, persistă riscurile pe termen lung
Pozițiile premierului ungar, Viktor Orban, nu au generat un eșec total al summitului de la Bruxelles, dar impasul în eforturile de suplimentare a asistenței pentru Ucraina constituie un semnal negativ, iar procesul extinderii Uniunii Europene fragilizează unitatea și generează riscuri pe termen lung, comentează grupul media Bloomberg.
”Se spune că liderul Ungariei, Viktor Orban, este un simpatizant al lui Charles De Gaulle. Dar, spre deosebire de boicotul lansat de liderul francez în anii 1960, care a paralizat procesul politic, ieșirea planificată a lui Orban de la summitul liderilor UE a fost mai degrabă un stimulent decât o criză pentru solidaritatea cu Ucraina. Însă riscul este că vor urma alte lupte”, notează editorialistul Lionel Laurent, într-un articol publicat de grupul media Bloomberg, sub titlul ”Viktor Orban nu a provocat deraierea totală a UE, dar pericolul nu a trecut”.
Acordul liderilor UE, fără Viktor Orban, de lansare a negocierilor pentru admiterea Ucrainei și a Republicii Moldova este un semnal istoric, chiar dacă de tip simbolic, un mesaj adresat președintelui rus, Vladimir Putin, și lui Donald Trump că încă există tendința de susținere a Kievului, deși asistența SUA este incertă. Alternativa ar fi fost blocarea ambițiilor geopolitice ale Uniunii Europene și o confirmare a capacității lui Orban de a deraia aceste ambiții.
Liderii țărilor UE au încercat să plaseze într-o notă pozitivă eșecul privind aprobarea asistenței suplimentare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, o decizie blocată de Viktor Orban. Premierul în funcție al Olandei, Mark Rutte, a notat că doar Ungaria s-a opus, declarându-se încrezător că se va înregistra un succes la începutul anului.
”Însă, oricum, există sentimentul că Uniunea Europeană se află într-un moment de răscruce, în contextul planurilor de extindere spre est și al noii realități geopolitice, pe fondul reformelor de remediere a proceselor interne dificile și al bugetului supus presiunilor tot mai mari. Eforturile pentru asistența suplimentară de 50 de miliarde de euro nu sunt un semnal favorabil, ținând cont de sumele mai mari necesare pentru integrarea noilor state membre, pentru intensificarea apărării și pentru contracararea stagnării economice, în contextul accentuării retoricii anti-Bruxelles și în sensul austerității, inclusiv ca urmare a posibililor succesori ai lui Mark Rutte”, subliniază editorialistul.
”Uniunea Europeană luptă pentru fiecare miliard. Dar încă sunt munți care trebuie urcați”, afirmă Janis Emmanouilidis, de la institutul EPC.
Sigur că disputele sunt specifice funcționării Uniunii Europene, doar că noile sarcini au o magnitudine mai amplă, iar consensul este din ce în ce mai slab. Uniunea Europeană necesită reforme interne majore pentru a face posibilă integrarea Ucrainei, iar, cu încă nouă state care ar urma să fie admise, ar fi neguvernabilă, în timp ce costurile extinderii ar avea nevoie de contribuții majore.
”Motorul franco-german dă rateuri, iar riscurile de recesiune cauzează dispute suplimentare privind fondurile și linia politică. (…) Potențiala revenire a lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA prefigurează o nouă furtună. În plus, deși Uniunea Europeană discută despre autonomie strategică, în realitate, încă este foarte dependentă de SUA, chiar mai mult de când a început invazia rusă în Ucraina. (…) Speranța actuală este că Uniunea Europeană va putea avansa fără Budapesta sau că va putea găsi soluții, precum fondurile de zece miliarde de euro deblocate recent pentru Ungaria. Dar, pe termen lung, unitatea pare fragilă. Ucraina va avea nevoie de mult mai multe succese istorice”, concluzionează editorialistul Lionel Laurent.
Foto: Profimedia
Citește și: