Cine a câștigat alegerile prezidențiale în Iran. Este acuzat de crime împotriva umanității
Alegerile prezidențiale în Iran au fost câștigate de ultraconservatorul Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati. El a triumfat vineri, 18 iulie, chiar din primul tur, primind peste 62% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale parţiale publicate de autoritățile din Teheran. Din cele 28,6 milioane de buletine de vot numărate, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati a obţinut „mai bine de 17.800.000 de voturi”, a declarat Jamal Orf, preşedintele Comisiei electorale naţionale, într-o conferinţă de presă.
În 2021, au fost chemați la vot peste 59,3 milioane de iranieni, având vârsta de peste 18 ani.
Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, un apropiat al ayatollahului Ali Khamenei
Fost magistrat, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati este un apropiat al ayatollahului Ali Khamenei. La fel ca liderul spiritual suprem al țării, și al-Sadati se declară un susţinător al liniei dure de politică externă, notează agenția Reuters. Astfel, noului preşedinte de la Teheran, figură marcantă a regimului teocratic, îi va reveni sarcina de a relua negocierile începute la Viena privind relansarea acordului din 2015 care reglementează activităţile nucleare iraniene.
Amnesty International, acuze grave la adresa noului președinte iranian
În altă ordine de idei, organizaţia Amnesty International a denunţat sâmbătă alegerea ultraconservatorului Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati. ONG-ul susține că noul președinte ar trebui anchetat pentru „crime împotriva umanităţii şi reprimare brutală” a drepturilor omului.
Faptul că Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati a ajuns preşedinte în loc să facă obiectul unei anchete pentru crime împotriva umanităţii, omoruri, dispariţii forţate şi tortură este o aducere aminte sinistră că impunitatea domneşte în Iran”, acuză Amnesty International într-un comunicat de presă.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, cu sediul la Londra, îl acuză pe Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati că a fost membru într-o „Comisie a morţii”. Potrivit ONG-ului, această comsiei s-a aflat la originea dispariţiilor forţate şi a executării extrajudiciare comise în secret a mii de opozanţi reţinuţi. Totul, pe când al-Sadati exercita funcţia de procuror-adjunct al Tribunalului revoluţionar din Teheran (în 1988). În 2020, întrebat despre aceste execuţii, proaspătul președinte a negat că ar fi jucat vreun rol. Totuși, el a adus un „omagiu ordinului dat” de ayatollahul Alin Khomeini, fondatorul Republicii Islamice Iran.
Locul unde se află cadavrele, „ascuns în mod sistematic de autorități”
Potrivit Amnesty International, „soarta victimelor şi locul unde se află cadavrele sunt şi astăzi ascunse în mod sistematic de către autorităţile iraniene, ceea ce corespunde crimelor împotriva umanităţii. Al-Sadati a prezidat o represiune brutală a drepturilor omului” în timpul mandatului său de şef al Autorităţii judiciare. Represiunea a afectat „sute de disidenţi paşnici, militanţi pentru drepturile omului şi membri ai minorităţilor persecutate care au fost reţinuţi în mod arbitrar”.
De asemenea, Al-Sadati este responsabil pentru arestarea a mii de manifestanţi şi sute de dispariţii forţate după manifestaţiile de protest din noiembrie 2019” – Amnesty International.