Cine ar putea fi marele învins după Brexit. Consecințele s-ar putea dovedi chiar mai grave decât pentru Marea Britanie

Publicat: 04 04. 2017, 14:30
Afacerile sunt din ce în ce mai înfloritoare la Aeroportul Olsztyn-Mazury din nord-estul Poloniei. Cele două zboruri săptămânale, ambele spre Marea Britanie, sunt rezervate toată vara și aproape epuizate pentru perioada iernii. Și, dintr-odată, este o excursie către necunoscut. 
 
Cu un ceas care ticăie  la începutul a doi ani de negocieri pentru Brexit, Polonia arată în acest moment mult mai vulnerabilă în cazul unui „divorț” dureros între Regatul Unit și Uniunea Europeană. Și asta pentru că statul polonez este cel care primește cel mai mare ajutor net din partea blocului comunitar și, în același timp, cel mai mare furnizor de forță de muncă externă în continent. Toate aceste riscuri se întâlnesc mai ales în zona de Sosiri ale aeroporturilor provinciale, cum este această bază militară aflată la 160 de kilometri de Varșovia. 
 
Renovat prin folosirea a 31 de milioane de dolari luați de la Uniunea Europeană, acest aeroport este folosit mai ales pentru deservirea celor aproape un milion de polonezi care trăiesc și lucrează în Marea Britanie. În acest moment, însă, nu doar că statutul lor este îndoielnic, ci și banii vor fi mult mai puțini, pe măsură ce fondurile vor fi tot mai puține, și asta pentru că blocul comunitar își va pierde, prin ieșirea Marii Britanii din schemă, cel mai important finanțator net după Germania. 
 
„În mod evident, Brexitul are o importanță crucială pentru noi. Dacă nu îl gestionăm așa cum trebuie, va dăuna puternic pieței interne. Și probabil că va fi dificil să ne coordonăm în ceea ce privește problemele de rezidență, pentru că mizele nu sunt echitabile”, a declarat ministrul de Externe Konrad Szymanski, citat de Bloomberg.  
 
Demararea procesului de ieșire a Marii Britanii din Uniune nu ar fi putut veni într-o perioadă mai delicată pentru Polonia. Guvernul său naționalist este din ce în ce mai izolat la Bruxelles după ce s-a poziționat împotriva lui Donald Tusk. În același timp, însă, țara se bazează puternic pe investițiile din partea UE pentru a preveni încetinirea economiei naționale. 
 
Peste 267 de miliarde de dolari au fost cheltuiți de când Polonia s-a alăturat blocului comunitar, în 2004, odată cu mai multe state foste comuniste. În raport cu valoarea actuală a dolarului, vorbim despre o sumă echivalentă cu cea furnizată de SUA pentru a finanța Planul Marshall pentru susținerea Europei de Vest, după cel de-Al Doilea Război Mondial. În acest context, premierul Beata Szydlo a acuzat UE că amenință suveranitatea Poloniei, după ce anul trecut statul a fost acuzat că nu implementează deciziile Curții Supreme. 
 
Aceste tensiuni ridică un risc real în ceea ce privește economia de 477 miliarde de dolari a Poloniei, care ar putea rămâne în urmă, în cazul în care restul Europei alege să se integreze mai rapid după Brexit, avertizează  Miroslaw Gronicki, fost ministrul de Finanțe în primul an în care Polonia a devenit membru UE. 
 
„Cel mai mare succes al Poloniei nu este cantitatea de fonduri europene absorbite, ci câștigurile pe care le-a avut economia statului de pe urma funcționării pe piața unică. Dacă unii membri ai UE încep să strângă rândurile, fără Polonia, atunci cu siguranță vom avea mult de pierdut”, a mai spus Gronicki. 
 
Ultimul buget aprobat la nivelul Uniunii Europene ar trebui să funcționeze până în 2020. Între timp, discuțiile pentru Brexit sunt planificate să se finalizeze, cu sau fără o înțelegere a celor două părți, în martie 2019, iar Polonia va urmări atent desfășurarea lucrurilor. Guvernatorul Băncii Centrale, Adam Glapinski, a transmis că „gândirea calmă” referitoare la situația economică se va termina odată cu încheierea perioadei bugetate de Bruxelles. „Sau mai devreme, din cauza Brexit”, a completat acesta. 
 
Ajutorul din partea blocului comunitar a determinat creșterea nivelului de trai al Poloniei, dublând capacitatea economică pe cap de locuitor într-un singur deceniu. Creșterea economică a ajuns la 3,9% în 2015, după ce în anul precedent încetinise până la 2,8%, din cauza unei crize în materie de investiții co-finanțate de UE, după schimbarea guvernului.
 
Banii au fost folosiți pentru a construi totul, de la șosele la tratarea apelor folosite pentru piscinele municipale și facilitățile din aeroporturi, toate parte din politicile UE de a îmbunătăți standardele de viață în regiunile cele mai sărace. Salariile polonezilor, totuși, rămân la o treime față de cele din Marea Britanie, iar semnele de revenire sunt destul de slabe. Într-adevăr, Regatul Unit a transmis că dorește să obțină o înțelegere rapidă referitoare la statutul cetățenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie, dar și pentru britanicii care stau sau muncesc oriunde altundeva în Europa. 
 
Când vine vorba de promisiuni, însă, Germania își dorește ca Regatul Unit să se angajeze la plata tuturor sumelor către UE, potrivit surselor apropiate guvernului de la Berlin, citate de Bloomberg. Comisia Europeană spune că datoriile englezilor se ridică la 60 de miliarde de euro, o cifră contestată însă de Executivul de la Londra. 
 
Astfel, aeroportul Olsztyn-Mazury, ale cărui zboruri leagă zona de Luton și Stansted, regiuni din apropierea Londrei, a dezvoltat o strategie proprie. Din mai plănuiește să opereze zboruri săptămânale către Norvegia, cu toate că șeful departamentului de operațiuni susține că mișcarea nu are nicio legătură cu Brexitul. „Anul trecut am transportat 50.000 de pasageri, iar în acest an vom depăși 100.000. Planul este într-o creștere alertă”, a transmis Tomasz Kadziolka