Pe 1 aprilie, Donald Trump a lansat o serie de amenințări fără precedent și a spus că se gândește la retragerea Statelor Unite din NATO. Motivul principal invocat de președintele american este refuzul aliaților europeni de a trimite forțe navale în Strâmtoarea Ormuz, care este blocată de Iran în contextul conflictului cu SUA și Israel.
Miercuri, Trump a lansat mai multe atacuri la adresa NATO, pe care a numit-o un „tigru de hârtie”, și a precizat pentru publicația The Telegraph că ia în considerare retragerea Statelor Unite din alianță. Președintele american este nemulțumit în principal de refuzul europenilor de a participa la deblocarea Strâmtorii Ormuz. Anterior, printr-o postare pe Truth Social, Donald Trump le-a spus europenilor că, dacă sunt atât de dornici să obțină petrol, ar trebui să meargă singuri să și-l ia.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2Fgettyimages-2221343829.jpg)
Joi, Trump a lansat o nouă amenințare la adresa Europei în care a precizat că va suspenda livrările de armament către Ucraina pentru a forța țările europene să se alăture unei coaliții în Orientul Mijlociu.
De-a lungul timpului, pentru a obține ceea ce își dorește, Donald Trump a lansat o serie de amenințări care au dus, în cele din urmă, la îndeplinirea doleanțelor acestuia. În cazul amenințării cu retragerea din NATO, experții spun că nu este clar dacă președintele SUA ar putea acționa unilateral, chiar dacă ia frecvent decizii fără aprobarea Congresului.
Potrivit Constituției americane, președintele poate încheia tratate cu avizul și consimțământul Senatului, cu condiția ca două treimi din cei 100 de membri să fie de acord. Cu toate acestea, în legislație nu se menționează nimic despre retragerea din tratat. Potrivit Tratatului Atlanticului de Nord, semnat în 1949, o țară se poate retrage din alianță dacă trimite în prealabil un preaviz de un an guvernului SUA, care va informa mai departe celelalte țări membre.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2Fap26022784372461.jpg)
În anul 2023, Congresul american a adoptat, iar președintele de atunci, Joe Biden, a promulgat o lege prin care se interzice oricărui președinte să suspende, să încheie, să denunțe sau să retragă Statele Unite din tratatul de înființare a NATO, cu excepția cazului în care retragerea este susținută de o majoritate de două treimi din Senatul format din 100 de membri. Principalii susținători ai amendamentului au fost senatorul democrat Tim Kaine din Virginia și senatorul republican de atunci, Marco Rubio, din Florida.

Rubio, care este acum atât secretar de stat al lui Trump, cât și consilier pe probleme de securitate națională, a declarat marți că Washingtonul va trebui să își reexamineze relațiile cu NATO după războiul din Iran.
În anul 2020, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, consilierul juridic al Departamentului de Justiție a emis un aviz în care afirma că președintele, nu Congresul, are autoritatea exclusivă de a se retrage din tratate.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F2025-03-05t024041z_1281810131_rc2q6dagpknu_rtrmadp_3_usa-trump-congress-scaled-1.jpg)
Potrivit dreptului internațional, șeful unui stat are, în general, autoritatea de a se retrage dintr-un tratat, dacă acesta permite retragerea. Legislația este mai puțin clară în acest sens, deși președinții SUA s-au retras din mai multe tratate de-a lungul timpului fără aprobarea prealabilă a Congresului. Spre exemplu, Trump a retras unilateral SUA în 2020 din tratatul „Cer Deschis” (Open Skies), semnat de 35 de națiuni, care permitea zboruri de supraveghere neînarmate deasupra țărilor membre.